România, din nou pe cale să plătească penalităţi pentru probleme de protecţia mediului

România are deschise procese pe bandă rulantă pe motiv că nu respectă normele de mediu, relatează focus-energetic.ro.

Deşi Ministerul Mediului şi cel de Externe trec sub tăcere avalanşa de procese pe care Comisia Europeană le-a deschis împotriva României la CJUE, acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că, în prezent, pe rolul Curţii se află patru cauze, toate cu referire la protecţia mediului. Aceasta este ultima etapă a procedurii de infringement, care se soldează, de regulă, cu plata unor penalităţi consistente din partea statului care nu respectă regulile comunitare.

Noul proces pe rolul CJUE a fost anunţat de WWF-România, care a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, că instituţia demarează procedură de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupşa şi Vistişoara de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.

"Din informaţiile pe care le deţinem, procedura de infringement vizează şi proiectele distructive de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş – cele de pe râurile Capra şi Buda”, se precizează într-un comunicat al WWF.

Totodată, organizaţia atrage atenţia că decizia Comisiei Europene vine la un an şi jumătate după ce organizaţia a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislaţiei europene şi naţionale privind apa şi biodiversitatea, în ce priveşte autorizarea construcţiilor şi amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000). În acest răstimp, autorităţile române nu au făcut nimic pentru a remedia problemele.

Din 2011, mai multe organizaţii neguvernamentale şi presa au semnalat nereguli privind construirea de microhidrocentrale în Munţii Făgăraş însă autorităţile nu au luat niciun fel de măsură concretă pentru stoparea dezastrului din zonele protejate, chiar dacă au avut toate dovezile care au arătat încălcarea legilor, arată focus-energetic.

Asaltul asupra râurilor de munte s-a produs după apariţia Legii 220/2008 prin care s-a introdus sistemul de sprijin pentru energiile regenerabile extrem de generos cu investiţiile de acest gen, astfel încât, în cele din urmă, sa fie ajustat major.

Istoricul proceselor

Primul proces al CE împotriva României, din noua serie, a fost deschis în octombrie 2014, pentru încălcarea Directivei 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE. Cauza se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri provenite din exploatarea minelor de cupru şi zinc din Moldova Nouă, România, şi care în prezent este aproape complet abandonat.

"Iazul este o sursă majoră de poluare, răspândind pulberi toxice care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu", semnala în octombrie 2014 Comisia Europeană, amintind că România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluţiona problema, însă progresele au fost insuficiente.

Al doilea proces se referă la neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul său intern legislaţia revizuită a UE privind deşeurile de ambalaje, termenul limită fiind 30 septembrie 2013.

Cel de-al treilea caz a fost anunţat de Comisia Europeană la sfârşitul lunii mai şi se referă tot la neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz, ce trebuia să se facă până pe 22 august 2013.

Articolul integral poate fi citit aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook