Situaţia ia amploare: "Copiii sunt bombardaţi cu droguri sintetice. Şi costă 7 lei doza!". Semnalul de alarmă al unui expert

Copiii sunt bombardaţi cu droguri sintetice, canabinoid sau catinone, iar o doză a ajuns să coste un preţ minimal de 7 şi 10 lei, a tras un semnal de alarmă expertul antidrog Cătălin Tone, într-o intervenţie în emisiunea "Politica zilei", realizată de jurnalista Ioana Constantin.

Jurnalistă: Şapte lei sunt oricum mai puţin decât îi dă copilului să-şi ia apă sau sandwich. Acum vă întreb, cum pot părinţii să lupte cu chestiunea asta? Ce poate să facă statul mai mult? La ce să fie atenţi?

Expert antidrog: Eu spun că sunt banii din cotiera de la maşină sau din buzunarul de la portieră. Sunt banii la care poate avea acces copilul în orice circumstanţă. Părinţii ar trebui, în primul rând - care joacă cel mai important rol, bineînţeles, şi care nu au cunoştinţă şi nu sunt de acuzat pentru că pe vremea lor nu era aşa ceva - să fie instruiţi şi ajutaţi. Este elementar ca autorităţile, ca dinspre şcoală să se vină către ei.

Este foarte important ca profesorii să fie instruiţi, să reacţioneze, să identifice simptomatologia, să ştie să comunice cu părinţii pentru a face un front comun, pentru că ei sunt bombardaţi, copiii sunt bombardaţi cu aceste substanţe. Şi costă 7 lei, într-adevăr, un preţ minimal de 7 lei, o doză undeva între 7 şi 10 lei, droguri sintetice, canabinoid sau catinone.

Şi sunt aşa de ieftine pentru că, aţi văzut din cazurile pe care le-am discutat şi le-am analizat aici, am avut laboratoare în Polonia, am avut laboratoare în Ucraina, la o graniţă distanţă şi, mai nou, ne amintim, în Hunedoara a fost acel laborator empiric pentru prepararea etnobotanicelor de fumat, aşa-zise etnobotanice, noi substanţe psihoactive, cele despre care vorbim. Deci, vedem că avem un alt element extrem de delicat de luptat şi anume acela că drogurile sunt foarte ieftine şi foarte accesibile. Vedem aproape în fiecare zi capturi ale Poliţiei Naţionale şi ale DIICOT-ului.

Exemplu: la Botoşani s-au capturat aproape 1,9 kg, trafic internaţional, droguri care veneau din Olanda. Deci vedem că Olanda, pe lângă cele clasice – ecstasy, amfetamină, cocaină în cantităţi mari care intră prin marile porturi ale lor – produce şi aceste droguri care sunt foarte periculoase. Şi mă bucur că Poliţia Naţională şi DIICOT-ul fac acest lucru, venind cu detalii importante în fiecare comunicat de presă legat de modul cum arată. Dacă s-ar duce şi către concentraţie, tare aş fi bucuros să-i convingem să facă şi acest lucru.

Vorbind despre mod de operare, despre zonele de interferenţă, ne-a comunicat faptul că un traficant s-a dus şi a preluat coletul care venea din Olanda – traficant internaţional care a introdus în ţară cristalul iar alţi patru se ocupau de contrafilaj. Adică alţi patru traficanţi supravegheau să nu fie supravegheaţi, ca să spun aşa. Deci vedem măsuri aproape sud-americane, ei se întăresc din ce în ce mai mult, pentru că simt că autorităţile le suflă în ceafă şi sunt extrem de precauţi şi investesc timp.

Jurnalistă: Legăturile sunt cu acea zonă, făceaţi referire la zona sud-americană, Albania, deci cele mai puternice reţele de trafic de droguri şi de trafic de persoane, practic, şi-au găsit aici, în România, un teren fertil, nu doar pentru consum, ci şi pentru producţie, mai nou.

Vreau însă să vă întreb, pentru că pe mine m-a şocat inventivitatea, sigur, nu e a românilor, de unde vin toate astea. Aceste droguri seamănă cu figurine din jocuri video, din tot felul de filme, personaje de desene animate, sunt foarte colorate, seamănă cu nişte bomboane, altele sunt droguri de-a dreptul, în bomboane, jeleuri şi aşa mai departe. Adică pericolul e destul de mare.

Lumea zice: "Ei, acum, alarmişti!" Nu! E o realitate şi se poate întâmpla de multe ori accidental să ajungi să te droghezi din dulciuri cu droguri şi aşa mai departe. Pentru copii e foarte periculos!

Expert antidrog: Corect! Vreau să vă spun că de multe ori cazurile care sunt analizate, şi bine că se analizează aceste cazuri, au o relevanţă deosebită. Să ştiţi, o mică parte din aceste cazuri sunt depistate. Este o mare raritate. Poliţia Naţională nu este Superman. Poliţia Naţională română are acelaşi procentaj de descoperiri ca şi celelalte poliţii din Europa şi din lume. Este undeva un procent de, nu ştiu, între 0,1 şi 10%, stabilit din punct de vedere statistic.

Nu înseamnă că nu se fac eforturi, ferească Sfântul! Să zicem că Poliţia Naţională este mai bună la multe chestiuni şi nu laud neîndreptăţit. Este mult mai bună decât poliţiile europene. De aceea avem, cât de cât, pe marea violenţă o oarecare aşezare. Dar este foarte bine că se discută aceste lucruri.

Cazul de la Constanţa, cu acel copil şi acele jeleuri, pentru mine este un caz de manual. Şi o să-l preiau în cărţile mele, o să-l scriu cu lux de amănunte. Atenţie, după ce a oferit la lansarea acelui salon adulţilor de acolo, cred eu, neexcluzând şi copiii, că erau şi copii pe acolo şi au mâncat şi copiii, acea fetiţă a leşinat şi a fost dusă cu simptomatologia specifică la UPU.

Poliţiştii au autorizat un colaborator, a comunicat Poliţia Naţională acest lucru, şi un colaborator s-a apropiat de acest traficant nemernic, care a mai luat de patru ori gratuit de la el. Iar acest traficant, tot Poliţia Naţională comunică acest lucru, se pregătea pentru un festival, nu vreau să-i spun numele, care era în luna iulie, la Constanţa. Deci, uitaţi-vă, perseverenţa şi oferirea gratuită nu sunt numai legende, nu sunt numai vorbe în vânt – sunt realităţi!