Sistemul bancar românesc este în restructurare

Sistemul bancar din România trece prin restructurări, proces care va continua pe parcursul anilor viitori. Cele 40 de bănci care există în acest moment pe piaţă, vor fi reduse la aproximativ 15 bănci, dintre care 5-6 bănci mari, iar restul bănci mai mici şi specializate, explică Johan Gabriels, preşedintele BCC pentru Agerpres.

Şeful Băncii Carpatica explică cum la venirea sa în România, în anul 2009, opinia publică susţinea că piaţa naţională nu poate susţine 40 de bănci iar până în 2013 numărul acestora se va reduce la 5-10. După 4 ani distanţă, avem încă 40 de bănci prezente pe piaţă.

”Situaţia s-a schimbat destul de mult. Acum unele bănci sunt forţate să iasă de pe piaţa locală în următorii ani pentru a respecta promisiunile făcute de centralele acestor bănci faţă de UE, FMI, BM sau guvernele locale” a declarat Johan Gabriels.

Promisiunile faţă de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială vor accelera procesele de restructurare existente.

”Cred că avem trei stadii aici. În prima fază majoritatea băncilor care s-au decis să plece din România au crezut că deţin o afacere solidă pe care o vor vinde în profit, peste valoarea contabilă. Doi sau trei ani mai târziu aceste bănci au realizat că au supraestimat situaţia deoarece existau prea multe bănci de vânzare şi prea puţini cumpărători pentru nivelul de preţ cerut. În schimb, dacă băncile respective ar fi acceptat să-şi vândă operaţiunile cu un discount de 10-30%, majoritatea lor ar fi fost deja restructurate. Etapa aceasta a fost una de aroganţă”, a explicat Johan Gabriels.

În 2011, a doua ”fază” s-a putut observa atunci când din cauza lipsei de cumpărători, băncile s-au răzgândit şi s-au hotărât să vândă afacerea pe părţi, reducându-şi afacerea până la nivelul portofoliilor, însă această idee nu s-a dovedit profitabilă din cauza lipsei de cumpărători care puteau, practic, să beneficieze de pe urma achiziţionării unui asemenea produs.

A treia etapă a fost compusă din mai multe bănci, care erau nevoite să părăsească piaţa iar apoi să-şi depună licenţa la Banca Naţională, conform termenelor impuse de UE, FMI, BM sau CE.

”Vorbim despre bănci cu originea în ţări precum Grecia, Portugalia, Cipru sau Spania. Nu contează performanţa financiară sau dimensiunea bilanţului, ci faptul că România nu reprezintă o piaţă ţintă pentru aceste bănci” a mai declarat Gabriels.

În viziunea acestuia, pe piaţa românească băncile româneşti vor prospera, însă cele care vor rămâne la sfârşitul procesului de restructurare ar trebuie să reducă cota de piaţă la 7-10%, cu excepţia băncilor mici, specializate care se pot adapta oportunităţilor oferite de situaţia de pe piaţă.

”Mă aştept ca în următorii ani volumul total de credite să se menţină stabil la nivelul sistemului bancar românesc, dar dacă ne concentrăm atenţia asupra volumelor de credite ale anumitor bănci vom observa deplasarea expunerilor dinspre băncile care doresc să iasă de pe piaţa locală către cele care vor rămâne”, a mai adăugat Gabriels.