Serbia la un pas de faliment

"Dacă nu facem ceva, în doi ani vom fi în stare de faliment", a declarat marţi Ministrul de Finanţe al Serbiei, Lazar Krstic, anunţând o serie de măsuri de austeritate, "măsuri dure, dar necesare", care , împreună cu unele reforme structurale - privatizări, pensii, legi pentru a facilita activităţile de afaceri şi investiţii în străinătate - ar trebui să permită Serbiei "să inverseze cursul, recuperând, redobândind încrederea investitorilor". El se bazează pe sprijinul FMI şi a unor împrumuturi bilaterale pentru care ţara este în negocieri.

Un tehnician pentru austeritate

Krstic, în vârstă de 29 de ani, absolvent al universităţii de la Yale din Statele Unite, a părăsit cariera sa de la McKinsey acceptând, în urmă cu două luni, să intre ca tehnician într-un guvern sprijinit de socialiştii şi conservatorii din Partidul Progresist. El spune că nu are nimic de pierdut şi nici voturi de căştigat, dar că a fost chemat să cureţe finanţele publice ale ţării şi este chiar ceea ce vrea să facă.

Operaţiunea decisă de Guvernul Serbiei şi ilustrată de Krstic, este de a reduce în următorii trei sau patru ani deficitul ţării balcanice la 2% din PIB, faţă de nivelul actual de 7,5%, şi de a reduce cheltuielile publice cu 1,5 miliarde euro până în 2017, încercând astfel să stabilizeze datoria care a crescut la 60% şi preconizată a ajunge la peste 75 % din PIB în 2017.

Reducerile şi taxele

Există patru măsuri majore aprobate de către guvernul condus de primul ministru socialist Ivica Dacic şi de vice-premierul şi liderul conservator, Aleksander Vucic.

Prima se referă la rata de 8% TVA, care va fi ridicată la 10 la sută pentru bunuri ne-esenţiale.

A doua este reducerea salariilor din sectorul public, care are aproximativ 700.000 de angajaţi, începând din 2014: cei care câştigă mai mult de 60.000 de dinari pe lună (puţin peste 520 de euro ) vor avea o reducere a salariului cu 20% iar pentru cei care au un salariu de mai mult de 100.000 de dinari (ceva mai puţin de 880 de euro) vor avea o reducere cu 25 la sută.

La o reuniune a Consiliului de Miniştri extrem de deschisă pentru presă şi difuzată în direct pe televizor, Krstic a subliniat că salariile din sectorul public sunt cu 30% - 35% mai mari decât cele din companiile private.

Vor fi, de asemenea, suspendate subvenţiile pentru întreprinderile publice care sunt acum în pierdere ireversibilă şi care "nu mai pot fi susţinute din fonduri publice".

Se va încerca, acesta este al patrulea punct, recuperarea unei părţi a veniturilor din economia subterană, care acoperă o treime din produsul intern brut al Serbiei, acordand o atenţie deosebită pieţei tutunului şi combustibililor.

Economia încă fragilă pentru FMI

FMI aminteşte "marele deficit", "rata şomajului la 25%", dar, de asemenea, subliniază "paşi importanţi în direcţia cea bună" în noul program anunţat de guvern, referindu-se la "necesitatea de a sprijini ajustările fiscale cu reforme structurale de largă acţiune". Reluarea dialogului cu FMI, precum şi acordurile bilaterale – pe care tocmai le-a semnat cu Emiratele Arabe Unite pentru un împrumut total de 2-3 miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2014 - fac mai credibilă avansarea Belgradului, care va fi verificată pas cu pas.