Operaţiunile secrete ale UE de susţinere a Greciei

Publicaţia britanică Daily Mail a raportat că Uniunea Europeană i-a trimis în secret bani Greciei, în vara anului 2011, atunci când ţara s-a confruntat cu criza. Au fost utilizate atât avioane de marfă "Boeing", cu sigla companiei internaţionale Maersk, cât şi avioane militare greceşti. Se pare că avioanele au transportat bani în numerar, fiind vorba de circa 10 miliarde de euro.

Grecia a acceptat condiţiile UE pentru salvarea economiei şi a sistemului său bancar, dar a solicitat ajutor de urgenţă atunci când băncile erau ameninţate de posibilitatea de a rămâne fără lichidităţi, devenind astfel incapabile să plătească depozitele clienţilor. Speriaţi de criză, grecii au început să îşi retragă în număr mare economiile, aproximativ 1-2 miliarde de euro pe zi, şi să le investească fie în imobiliare, fie în străinătate, sau chiar să îi ţină în casă.

Dacă băncile nu ar fi putut restitui banii deponenţilor, criza ar fi afectat şi alte ţări din zona euro. În scopul de a menţine stabilitatea monedei euro, Uniunea Europeană a luat decizia de a tipări bancnote şi de a le trimite în Grecia, care apoi au distribuit bani la băncile din întreaga ţară.

Grecia poate ea însăşi să facă monede euro şi să aibă emisii de bancnote de câte 10 euro, dar la bănci era în mod cert nevoie de bancnote mai mari. Spre exemplu, cea mai mare bancnota din lume, cea de 500 de euro, se poate tipări doar de Bundesbank, Banca Naţională a Austriei şi Banca Naţională a Luxemburgului.

Operaţiunea secretă a UE a continuat în linişte, fără să atragă atenţia, iar valoarea obligaţiunilor care circulau în Grecia se dublase, de la 19 miliarde de euro în 2009, la 40 de miliarde de euro în 2011. Până în vara lui 2012, suma totală s-a ridicat undeva la circa 48 de miliarde de euro, din care ultimele 10 miliarde de euro, dacă nu şi mai mult, au ajuns în Grecia prin intermediul acestor zboruri secrete, potrivit Daily Mail.

Situaţia actuală a Greciei

Până în prezent, Grecia a fost împrumutată cu aproximativ 240 de miliarde de euro, iar Fondul Monetar Internaţional a calculat că în perioada 2014-2015 îi vor trebui încă 11 miliarde de euro.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat la începutul luni august că s-ar putea ca Grecia să aibă nevoie de un alt plan de salvare pentru a opri o situaţie viitoare mai dezastroasă.

Ministrul grec de Finanţe, Yannis Stournaras a declarat că Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea pachet de susţinere, dar a insistat că pachetul n-ar trebui să mai conţină alte condiţii de austeritate ataşate.

"Dacă se dovedeşte că Grecia are nevoie de ajutor suplimentar, acesta va fi în limita a circa 10 miliarde de euro, adică cu mult mai puţin decât programele precedente", a declarat Stournaras, duminică, pentru publicaţia Proto Tema.

După această declaraţie Stournaras s-a răzgândit, exprimându-şi optimismul că guvernul se va putea descurca cu planurile de salvare existente. Ministrul de Finanţe a susţinut că guvernul său ar reuşi chiar să împrumute bani de pe pieţele financiare până la a doua jumătate a anului 2014, eliminând necesitatea pentru orice alte împrumuturi de salvare.