Şcolile private pakistaneze interzic cartea lui Malala

Zeci de milioane de copii pakistanezi vor trebui să facă eforturi pentru a pune mâna pe cartea scrisă de activista pentru educaţie, Malala Yousafzai, după ce organizaţia care reprezintă şcolile private din ţară a decis să o interzică, scrie duminică The Independent.

Federaţia Tuturor Şcolilor Private din Pakistan, care susţine că reprezintă mai mult de 152.000 de instituţii din întreaga ţară, a decis că a permite elevilor să citească cartea „I am Malala” ar avea un efect "negativ" asupra lor. Federaţia a precizat, de asemenea, că este de părere că această carte nu a fost în întregime respectoasă faţă de Islam.

Cartea nu va fi inclusă în programa şcolilor şi nici nu va fi stocată în bibliotecile acestora. Cele mai multe şcoli de elită din Pakistan fac parte din federaţie, iar în ceea ce priveşte şcolile de stat, Guvernul nu are de gând să o predea acolo, chiar dacă acesta nu a interzis-o.

"Federaţia a fost de părere că ar trebui să revizuiască cartea, şi după ce a examinat-o, am ajuns la decizia că această carte nu era potrivită pentru copiii noştri şi în special pentru studenţii noştri", a declarat preşedintele federaţiei, Mirza Kashif. "Pakistanul este o ţară ideologică. Această ideologie se bazează pe Islam... În această carte sunt multe comentarii care sunt contrare ideologiei noastre".

Cartea, scrisă în comun de către adolescenta militantă pentu educaţie şi un jurnalist britanic, Christina Mielul, a fost publicată luna trecută şi primită cu entuziasm internaţional pe scară largă. Povestea fetei de 16 ani este despre viaţa ei în Valea Swat - unde tatăl ei a condus o şcoală privată - atunci când a fost sub conducerea talibanilor, despre faptul că scria un blog anonim pentru BBC şi despre campania pentru educaţia fetelor.

Cu toate acestea, în Pakistan, reacţia faţă de Malala şi cartea ei a fost mixtă. Mulţi au pretins că a fost folosită de Occident pentru propriile interese. Talibanii au ameninţat că vor ataca librăriile care vor vinde această carte.

Kashif, care a declarat că 25 de milioane de elevi învaţă la şcolile private din Pakistan, a susţinut că în cartea „I am Malala” autoarea a apărat scrierile lui Salman Rushdie pe motive de exprimare liberă şi nu a utilizat abrevierea PUH - "pacea să fie asupra lui" - atunci când s-a referit la profetul Mohamed. El a afirmat că a avut senzaţia că Malala nu este cea care a a scris o mare parte a cărţii, pentru că făcea referire la lucruri care s-au întâmplat înainte de a se naşte.

Observatorii au declarat că interdicţia vine pe fondul discuţiilor din Pakistan cu privire la acţiunile lui Malala.

"Decizia de a interzice cartea este rezultatul unei campanii de defăimare deliberată îndreptată împotriva lui Malala şi a cărţii sale de către comentatorii de dreapta", a declarat Bina Shah, un scriitor din Karachi şi un militant pentru educaţie. "A fost o confuzie completă despre carte, semănată în mod deliberat în mintea adulţilor, din cauza acestui discurs de dreapta".

În Pakistan, o parte din cei mai mulţi susţinători ai lui Malala sunt eleve.

Kashif a declarat că dacă Malala va fi de acord să facă modificări la carte, Federaţia îşi va revizui decizia. El a negat că interdicţia a fost determinată de temerile legate de atacuri.

"Noi suntem cei mai mari susţinători ai lui Malala. Şcolile private s-au închis (când a fost împuşcată). Noi toţi o sprijinim, nu suntem împotriva ei. Ea este fiica noastră", a precizat acesta. "Dacă ea s-ar uita la aceste lucruri şi ar lua măsuri ca să nu rănească sentimentele musulmanilor, vom saluta acest lucru", a concluzionat preşedintele Federaţiei.

Malala Yousafzai

Numele Malala Yousafzai este deja cunoscut în comunitatea internaţională. Anul trecut, în timp ce eleva pakistaneză în vârstă 15 ani era într-un autobuz şi se ducea la şcoală, talibanii au intrat în autobuz, au strigat-o pe nume şi au împuşcat-o în cap.

Nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace, Malala a descris într-un jurnal pentru BBC, sub un pseudonim, viaţa din Valea Swat sub ocupaţia talibanilor, unde din 2009 aceştia au interzis fetelor să meargă la şcoală.

Talibanii au împuşcat-o pentru că a organizat o campanie pentru promovarea educaţiei pentru fete şi "stilul occidental de gândire", criticând în acelaşi timp talibanii. Fata a reuşit ca prin minune să scape cu viaţă şi se află acum în Marea Britanie unde urmează un tratament de recuperare. Potrivit spitalului Queen Elizabeth din Birmingham, echipa medicală care a tratat-o a trebuit să înlocuiască o parte din craniul ei care lipsea, cu o placă de titan.

În prima sa declaraţie după ce a fost împuşcată pe 9 octombrie 2012 de militanţii Tehrik-e-Taliban în valea Swat, ea a subliniat că îşi va continua campania de promovare a educaţiei pentru fete în Pakistan.

Malala, care locuieşte acum în Birmingham, a înfiinţat un fond de donaţii în sprijinul educaţiei femeilor din lume. Fondul a fost înfiinţat "în numele lui Malala şi al familiei ei, aceasta conlucrând cu susţinătorii cauzei, inclusiv ONU" a indicat site-ul web Vital Voices.

În ciuda acestor lucruri de multe ori numele şi activitatea ei sunt privite cu suspiciune, iar pe reţele de socializare se răspândeşte teoria conform căreia Malala ar fi „un agent străin”, acesta fiind motivul pentru care a obţinut viza în Marea Britanie.

„Oricine are vreo legătură cu Malala aici va fi împuşcat. Aşa că nimeni nu vrea să fie văzut ca un susţinător al ei”, a declarat un şofer de taxi din Mingora, oraşul unde locuia tânăra, potrivit Daily Telegraph.

Gordon Brown, emisarul special al ONU pentru Educaţie, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Radio România Liberă despre tânăra militantă pakistaneză Malala Yousafzai.

„Malala este o tânără femeie curajoasă, semeaţă, minunată, care a arătat lumii că hotărârea şi curajul de a-ţi susţine principiile pot însemna sacrificii uriaşe, dar şi că binele poate să se întâmple, atunci când ai curajul să îţi susţii cu fermitate principiile”, a remarcat fostul premier britanic Gordon Brown.

Situaţia din Pakistan

Pakistanul se evidenţiază ca o ţară cu unele din cele mai mari probleme în educaţie, conform celui mai recent raport global “Educaţia pentru Toţi” publicat de UNESCO. Aproximativ 5 milioane de copii pakistanezi nu merg la şcoală, dintre care 3 milioane sunt fete. Aproximativ două treimi dintre fetele cu vârste între 7 şi 16 ani ce trăiesc în sărăcie nu au fost niciodată la şcoală.

Un document de informare elaborat recent de UNICEF a sugerat că Pakistan se confruntă cu o "multitudine de provocări" în eforturile sale de a educa tinerii. Într-adevăr, după Nigeria, Pakistan are cel de-al doilea cel mai mare număr de copii care nu merg la şcoală din lume.

Situaţia este deosebit de dificilă pentru fete, în special în zonele rurale. În zonele tribale îndepărtate care sunt la frontiera cu Afganistan, UNICEF susţine că poate doar una din cinci fete frecventează şcoala. În toată ţara, alfabetizarea adulţilor este în proporţie de 45% pentru femei, comparativ cu 70% pentru bărbaţi.