Rusia propunea Uniunii Europene să formeze o zonă comercială liberă cu Uniunea Eurasiatică

În timp ce Europa începe să realizeze efectele negative ale războiului economic lansat de Statele Unite împotriva Rusiei, Moscova a extins o propunere fără precedent Uniunii Europene: formarea unei zone comerciale libere între Uniunea Eurasiatică şi Uniunea Europeană, anunţă publicaţia germană Deutsche Wirtschafts Nachrichten.

Pe fondul problemelor economice din Uniunea Europeană, accentuate de sancţiunile economice aplicate Rusiei în urma crizei din Ucraina, Moscova a sesizat posibilitatea formării unui parteneriat economic eurasiatic, care poate complimenta economia celor două blocuri.

Oferta Kremlinului cade pe un teren propice, dată fiind reticenţa unor state europene de a aplica sancţiuni Rusiei.

Fostul premier italian Romano Prodi a expus unele dintre dificultăţile economice aduse de sancţiunile aplicate Rusiei.

”Scăderea preţurilor la petrol şi gaze în combinaţie cu sancţiunile împinse de criza din Ucraina, va scădea PIB-ul rus cu 5% pe an, şi astfel va cauza reducerea exporturilor italiene cu aproximativ 50%”, a precizat Prodi.

”Lăsând la o parte inutilitatea sau iminenţa sancţiunilor, ar trebui să evidenţiem asimetria clară: indiferent de rata rublei la dolar, care este mai mică cu aproximativ 50%, exporturile americane către Rusia cresc, în timp ce exportul din Europa se micşorează”, a declarat Prodi.

În aceste condiţii, Rusia a extins o propunere uimitoare Uniunii Europene: renunţarea la tratatul de liber schimb cu Statele Unite, ale căror sancţiuni au costat Uniunea Europeană încă un an de declin economic, şi alăturarea la Uniunea Economică Eurasiatică.

Potrivit Zero Hedge, Moscova a mai prezentat această propunere pentru a depăşi tensiunile cu Uniunea Europeană, alimentate de confruntarea militară din teritoriile ucrainene şi de sancţiunile economice propuse de SUA.

Publicaţia Euobserver precizează că oficialii ruşi au subliniat posibilitatea stabilirii unui spaţiu economic comun în regiunea eurasiatică, în zona ţărilor care fac parte din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, şi Ucraina).

”Ne-am putea gândi la o zonă economică liberă care să includă toate părţile interesate din Eurasia”, a declarat Vladimir Chizhov, un oficial rus.

Acesta a enumerat câteva din avantajele oferite de blocul economic eurasiatic, precum avantajele aduse de comerţul cu energie, apropierea geografică dintre cele două blocuri, sau furnizarea de produse alimentare de calitate.

Uniunea Euroasiatică, un bloc ce se anunţă strict economic, a luat naştere pe 1 ianuarie, şi este formată din Armenia, Belarus, Kazahstan, şi Rusia. Potrivit rapoartelor oficiale, pe 1 mai, acestei structuri se va alătura Kârgâstanul.

Modelat ca formă după Uniunea Europeană, UEA are un corp executiv cu sediul în Moscova, Comisia Euroasiatică Economică, şi un corp politic, Consiliul Suprem Economic Eurasiatic, unde liderii statelor membre vor putea supune la vot deciziile adoptate.

Blocul economic mai permite o liberă mişcare a muncitorilor şi o piaţă unitară pentru domeniul construcţiei, vânzărilor retail şi al turismului. De asemenea, se urmăreşte obţinerea unei libere mişcări a capitalului, a bunurilor, şi a serviciilor în cadrul uniunii, cât şi extinderea pieţei unitare la alte 40 de sectoare.

Luni, preşedintele francez Francois Hollande şi-a exprimat încrederea că se vor obţine progrese în ceea ce priveşte criza din Ucraina, în cadrul următorului summit internaţional din 15 ianuarie, la care vor participa şi cancelarul german Angela Merkel, preşedintele rus Vladimir Putin, şi preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

Până în prezent, unul din cele mai mare avantaje ale blocului eurasiatic este stabilitatea economică adusă de marile rezerve de aur ale Rusiei, care pot susţine economia şi moneda naţională în faţa problemelor naţionale. De asemenea, Rusia şi alianţa economică BRICS (China, India, Brazilia şi Africa de Sud) au înfiinţat o bancă internaţională, un sistem de transfer bancar rapid internaţional şi un fond de investiţii internaţional – instituţii care se vor alternative la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi sistemul de transfer interbancar rapid SWIFT, care în momentul de faţă constituie un monopol, fiecare pe domeniul său de activitate.