Rompetrol devine KazMunayGas Internaţional. Istoria unui jaf
alte articole
După 40 de ani de existenţă, Rompetrol dispare ca identitate, devenind KazMunayGas Internaţional (KMG), potrivit Consiliului de administraţie al grupului kazah, care a informat că intenţionează să schimbe numele companiei pe care a preluat-o de la Dinu Patriciu în 2007, dizolvând-o sub umbrela KMG. Vechea denumire a grupului va fi păstrată numai în benzinării, pentru a căror rebranduire ar necesita timp şi bani serioşi.
„Schimbarea numelui companiei companiei este parte a strategiei de dezvoltare a brandului KazMunayGas (KMG), dar şi de valorificare a activităţilor sale. Brandul „umbrelă" este o condiţie prealabilă pentru consolidarea poziţiei pe piaţă a grupului de firme sub marca KMG, atât în România, cât şi pentru intrarea cu succes pe alte pieţe externe", se afirmă într-un comunicat al companiei către Bursa de Valori Bucureşti.
Divizia centrală de management şi suport a Grupului - The Rompetrol Group Corporate Center SRL România - va deveni KMG Rompetrol. Numele Rompetrol va continua însă să fie păstrat pe segmentul staţii de carburanţi, având în vedere faptul că este un "brand puternic" sub care operează peste 700 de benzinării în şapte ţări. Mai mult, KMG a investit recent într-un nou concept de benzinării, prima staţie sub noul concept fiind inaugurată în luna august a anului trecut. În consecinţă, având în vedere investiţiile făcute, compania va continua să opereze, pe acest segment, sub marca Rompetrol.
Cum a apărut Rompetrol
Rompetrol a apărut în 1974, compania fiind reprezentantul industriei autohtone pe piaţa internaţională în domeniul industriei de petrol şi gaze. Compania avut lucrări de construcţie conducte, foraj, construcţie rezervoare de depozitare în Libia, Yemen, Iordania, Egipt. În anul 1993, compania a fost privatizată prin metoda MEBO, cifra de afaceri scăzând în următorii ani la aproximativ 6 milioane de dolari. În anul 1998, Dinu Patriciu a cumpărat ppachetul majoritar de acţiuni împreună cu un grup de investitori. Un an mai târziu, Rompetrol a cumpărat Rafinăria Vega, iar în anul 2000 a fost creat holding-ul Rompetrol Group B. V., cu sediul central în Amsterdam, Olanda. Holdingul includea firma Rompetrol şi companiile asociate. În acelaşi an a fost achiziţionată compania Petros, în prezent Rompetrol Well Services - furnizor de servicii şi echipamente pentru sondare şi foraj. Cea mai importantă achiziţie a grupului rămâne însă rafinăria Petromidia, achiziţionată de Rompetrol în 2001 în urma unei licitaţii dubioase, pentru care Patriciu trebuit să răspundă întrebărilor DNA.
Guvernele Năstase-Ponta şi datoriile Rompetrol
Rompetrol a plătit la vremea respectivă 50,5 milioane dolari pe acţiunile Petromidia, la care s-au adăugat datoriile de 225 milioane dolari către stat şi 325 milioane dolari către Bancorex şi Ministerul de Finanţe. Guvernul Năstase, intervenit în 2003 şi creditat practic Rompetrol pentru rafinăria Petromidia cu 660 de milioane de dolari, şi a subscris obligaţiuni emise de Rompetrol Rafinare în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligaţiilor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorări de întârziere, dobânzi datorii şi neachitate de către societate.
Patriciu trebuia să ramburseze în 2010 cele aproape 700 de milioane cu care îl creditase guvernul Năstase, lucru care nu s-a mai întâmplat căci în 2007 a vândut 75% din acţiunile pe care le deţine la Rompetrol celor de la KazMunayGas, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. Ulterior, Dinu Patriciu le-a vândut kazahilor şi restul de 25% de acţiuni pe care le mai deţinea în Rompetrol Group, făcându-i unici proprietari ai Rompetrolului, stăpâni în egală măsura peste Petromidia cât şi peste datoria de 660 de milioane de dolari către stat.
Noul proprietar, KMZ a achitat statului doar 54 de milioane de euro din cei 660 de milioane de dolari datoraşi, restul de datorie "convertind-o" în 2010 în acţiuni, preluate de stat, care a devenit astfel proprietar a 44, 69% din acţiunile Rompetrol.
În 2014, Guvernul a renunţat oficial la banii "dăruiţi" de Năstase lui Patriciu în 2003, adoptând în ianuarie o Hotărâre de Guvern prin care se angajează să renunţe la datoria istorică, mulţumindu-se să mai recupereze doar cca 200 de milioane de dolari, prin vânzarea a 26,6959% din pachetul de acţiuni pe care le deţine în Rompetrol.
