Românii cu credite în franci elveţieni ies din nou în stradă

În jur de 1.500 de români îndatoraţi în franci elveţieni la bănci au ieşit din nou în Piaţa Constituţiei pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%, relatează Mediafax. Acţiuni similare au loc simultan şi la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova.

Acesta este cel de al doilea protest de amploare al cetăţenilor care şi-au văzut ratele aruncate în aer de aprecierea francului elveţian, primul protest, organizat de asemenea de Grupul clienţilor cu credite în CHF desfăşurându-se în urmă cu două săptămâni. La fel ca data trecută, românii cu credite în franci elveţieni cer o soluţie legislativă pentru rezolvarea situaţiei.

Protestatarii afişează bannere şi pancarte cu sloganuri care îl "taxează" pe Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a negat că ar fi contractat în urmă cu câţiva ani un credit la Volksbank, deşi acesta apărea în declaraţia de avere. Ulterior, consilierul acestuia, Adrian Vasilescu, a afirmat că împrumutul guvernatorului BNR a fost refinanţat la UniCredit, iar Isărescu şi-ar fi amintit banca unde a achitat creditul, nu şi pe cea de unde l-a contractat iniţial.

"Isărescu neagă declaraţia de avere/ ANI, tu nu mai ai putere?", "Isărescu dictator, avocatul băncilor!", "Vrem soluţii reale. Stop minciunilor electorale!", "Voi, 18 deputaţi împrumutaţi,/ Atitudine când luaţi?", "Doar oameni politici arestaţi, / Toţi bancherii sunt curaţi?", "Pe NOI când ne ajutaţi? / Vrem şi bancheri arestaţi!", "Banca Nesimţirii Ruşinoase (BNR)". se poate citi pe bannerele românilor nemulţumiţi de faptul că ratele la creditele contractate în franci elveţieni au crescut peste noapte.

Protestatarii afirmă că nu mai au încredere în mesajele guvernatorului BNR după ce acesta a negat că a avut credit la Volksbank şi i-au cerut demisia. De asemenea, organizatorii protestului îi îndeamnă pe cei cu rate în franci elveţieni ca miercuri, 11 februarie, să boicoteze agenţiile băncii prin plata ratelor în tranzacţii succesive de câte 1 leu, ceea ce ar bloca activitatea casieriilor.

Potrivit tion.ro, şi în Timişoara zeci de protestatari din Timiş, Hunedoara şi Arad au strigat în Piaţa Victoriei: „Vrem să plătim!”, „Reglementare”, „Isărescu nu uita, România nu-i a ta!”, „Hoţii”, „Demisia” şi alte slogane, în timp ce agitau sticle de plastic pline cu bani. De asemenea, manifestanţii au venit cu pancarte pe care se putea citi: „Vreau rata să îmi plătesc. Copilul din ce-mi hrănesc?”, „Băncile ne-au sărăcit, pe oameni i-au umilit”, „Pe noi când ne ajutaţi? Vrem şi bancheri arestaţi”, „Banca Nesimţirii Ruşinoase”.

Reamintim că principala doleanţă a celor care s-au trezit cu ratele aruncate în aer după aprecierea francului elveţian, este ca băncile să convertească în lei creditele în valută, la cursul istoric plus maxim 20%.

De altfel, Grupul clienţilor cu credite în CHF a înaintat în data de 20 ianuarie 2015 Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului un document care cere dispunerea în regim de maximă urgenţă a unei iniţiative legislative prin care solicită ca cei care au contractat în valută străină (CHF, EURO, USD) să poată opta pentru conversia creditelor din valută în lei, la cursul de la data semnării contractului plus o diferenţă de maximum 20%, indiferent de tipul de credit acordat (cu sau fără garanţie). Grupul mai cere interzicerea solicitării şi aplicării oricăror altor comisioane, costuri şi garanţii suplimentare în procesul de conversie a creditelor, precum şi interzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective (DAE) mai mare în noua monedă de creditare.

BNR susţine în schimb, că o conversie a creditelor în franci elveţieni, pe lângă faptul că ar fi neconstituţională, ar genera pierderi foarte mari în sistemul bancar.

Potrivit guvernatorului BNR, conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, pentru băncile care au acordat credit în respectiva monedă, iar o conversie cu un un plus de 20%, aşa cum au solicitat românii care şi-au văzut ratele explodând pierderile ar ajunge la 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB).

"Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB", declara pe 30 ianuarie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

Bazat pe aceste argumente, BNR, băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi Asociaţia Română a Băncilor au pledat pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

Protestatarii afirmă că o astfel de soluţie este utopică:

"Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum", a declarat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

Recomandăm şi: EXCLUSIV. Ce pot face românii care s-au împrumutat în franci elveţieni (Interviu)

În România, peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, 95% din împrumuturi fiind concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni iar din acestea, până în prezent, doar opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

Datornicii afirmă insă că soluţiile propuse de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, în realitate variantele propuse de bănci clienţilor fiind în dezavantajul acestora din urmă. Practic, soluţiile oferite de bancheri includ costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei, iar unele bănci chiar au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului din franci elveţieni în lei, însă la cursul zilei, invocând faptul că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook