EXCLUSIV. Ce pot face românii care s-au împrumutat în franci elveţieni (Interviu)

Aproximativ 3000 de persoane cu credite în franci elveţieni s-au strâns duminică în Piaţa Constituţiei pentru a cere autorităţilor române să intervină de urgenţă în criza generată de aprecierea francului. Protestatarii au cerut să convertească în lei creditele în valută, la cursul de la data semnării contractului plus o diferenţă de maximum 20%, indiferent de tipul de credit acordat. Anamaria Stan, avocat specializat în drept bancar, explică într-un interviu acordat Epoch Times că ”împrumutaţii trebuie să depună urgent la băncile la care sunt datori adrese din care să rezulte că nu acceptă acest curs majorat, să invoce impreviziunea şi să solicite conversia creditului la valoarea CHF de la momentul acordării”.

Epoch Times: Banca Naţională a Elveţiei a produs o stupefacţie generală abolind plafonul de 1,2 franci elveţieni pentru un euro. Cum se explică aprecierea bruscă a monedei elveţiene?

Consider ca este o masură cu caracter speculativ, iar noi toţi asistăm la o supraevaluare a francului. În plus, deşi guvernatorul Băncii Elveţiei a declarat că „Cu plafonul acela de 1,2, Banca Elveţiei a oferit un fel de primă de risc economiei, primă de risc care acum a dispărut. Suntem conştienţi de aceste dificultăţi, dar e important ca economia să nu reacţioneze exagerat şi să analizeze în profunzime noua situaţie. Trebuie să ne amintim că plafonul acela a fost conceput de la bun început ca o măsură excepţională pentru un interval limitat de timp”, eu cred că Elveţia vrea sa reducă anumite disfuncţionalităţi care au legatură cu politica sa economică.

Este nedrept ca în 2015 cetăţeanul român să ajungă victimă în aceste jocuri de culise străine. Istoria se repetă dar din păcate, fără ca noi să învăţăm ceva. Statul român, prin BNR, trebuia să stimuleze imediat după 1989 creditarea în lei prin menţinerea dobânzii de politică monetară la valoare mică, astfel se asigura cadrul necesar pentru o protecţie sporită în faţa riscurilor valutare.

Este inadmisibil ca în propria ţară să nu poţi să-ţi permiţi un credit în moneda naţională şi să fii manipulat să semnezi pentru un credit în valută. Niciun consumator român nu ar fi avut credit în valută, dacă putea accesa un credit în lei cu aceeaşi dobândă la care erau propuse creditele în valută. Cetăţeanul român a fost constrâns de împrejurări să accepte un credit în monedă străină, având în vedere că i se comunica că nu se încadrează ca grad de îndatorare la un credit în lei.

Consumatorii români, la momentul semnării, nu au fost informaţi corect de bănci, şi nici de instituţiile statului care aveau atribuţii de supraveghere, informare şi protecţie, şi aici mă refer şi la ANPC, astfel încât s-a profitat imoral de nevoia lor de bani, majoritatea folosiţi pentru întemeierea unui cămin, pentru tratarea unor probleme de sănătate grave sau pentru un nivel de trai mai bun.

Care sunt consecinţele pentru clienţii români care au luat credite în franci elveţieni (CHF)?

Eu sper că cei aflaţi în fruntea instituţiilor statului şi cei trimişi să ne reprezinte în Parlament îşi vor asuma rolul pe care îl au, macar acum in al 13-lea ceas şi vor lua toate măsurile care se impun pentru a elimina pierderile consumatorilor. Consecinţele pentru împrumutaţii români trebuie să fie nesemnificative, doar în acest mod istoria îi va ierta pe cei care i-au împins la sclavie modernă.

Lideri ai PNL au cerut stabilirea unui curs fix pentru francul elveţian sau derogarea de la plata creditelor în franci, pe fondul deprecierii leului în raport cu moneda elveţiană. Sunt fezabile asemenea măsuri sau doar populiste? Ce implicaţii ar avea ele?

Aceste măsuri sunt fezabile, necesare şi urgente, singurele implicaţii fiind pozitive. Soluţia care se impune, având în vedere culpa comună a instituţiilor statului şi a băncilor care au acordat credite în valută fără să asigure şi clientul împotriva riscului valutar, este recalcularea creditului la valoarea pe care o înregistra moneda la semnarea contractului.

Ce credeţi că ar trebui să facă Banca Naţională în acest caz?

BNR ar trebui să-şi asume că şi datorită politicilor ei, împrumutaţii au ajuns în această situaţie şi să-şi respecte atribuţiile acordate prin lege. Să facă publice Normele BNR şi Regulamentele din perioada 2006-2010, emise în baza atribuţiilor de supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit şi care au legatură cu acordarea de credite în valută.

Banca Naţională trebuie să verifice dacă instituţiile de credit au respectat aceste acte şi cerinţe de natură prudenţială şi dacă raportările transmise de instituţiile de credit în perioada 2006-2010 sunt reale, asta chiar prin verificări desfaşurate la sediul băncilor şi al sucursalelor acestora din ţară şi din străinătate.

Consumatorii români, la momentul semnării, nu au fost informaţi corect de bănci, şi nici de instituţiile statului care aveau atribuţii de supraveghere, informare şi protecţie.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99/ 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, în scopul protejării intereselor deponenţilor şi al asigurării stabilităţii şi viabilităţii întregului sistem bancar, Banca Naţională a României asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înfiinţate şi în alte state membre ori în state terţe, prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţă bancară şi urmărirea respectării acestora şi a altor cerinţe prevăzute de lege şi de reglementările aplicabile, atât la nivel individual, cât şi la nivel consolidat sau subconsolidat, după caz, în vederea prevenirii şi limitarii riscurilor specifice activităţii bancare.

Ce pot face clienţii care au credite în franci elveţieni în relaţia cu băncile comerciale pentru a contracara aceste evoluţii ale cursului de schimb?

Împrumutaţii trebuie să depună urgent la băncile la care sunt datori, adrese din care să rezulte că nu acceptă acest curs, să invoce impreviziunea şi să solicite conversia creditului la valoarea de la momentul acordării. În cazul unui refuz de soluţionare amiabilă din partea băncilor şi fără o soluţie din partea autoritatilor, trebuie să se adreseze instanţelor naţionale.

Cum vedeţi soluţiile enunţate de ministrul Finanţelor Darius Vâlcov, care a afirmat că problema creditelor în franci elveţieni poate fi soluţionată prin lărgirea plafonului pentru cei eligibili pentru reeşalonarea creditelor sau prin posibilitatea ca fiecare bancă în parte să vină cu un program care să anihileze aprecierea francului?

Soluţia trebuie să vină în primul rând din partea instituţiilor statului şi bineînţeles să fie respectată şi aplicată de bănci. Dacă ele doresc să-şi recâştige încrederea pe piaţă, trebuie să accepte cererile de conversie ale clienţilor, având în vedere că la momentul acordării creditelor şi-au asigurat riscul de credit şi au aplicat metodele cunoscute în sistemul bancar de reducere a riscului valutar.

Reeşalonarea la acest curs maxim este o soluţie greşită. Datoria trebuie să fie recalculată la cursul de la momentul acordării şi astfel să scadă, nu să fie prelungită perioada creditului.

În concluzie, drepturile consumatorilor români au fost încălcate chiar de la momentul semnării contractului de credit prin lipsa informării, lipsa unei alternative, imposibilitatea de negociere a contractului, introducerea de clauze abuzive şi ulterior prin majorarea nelegală şi unilaterală a costurilor de către bancă.

Aceşti consumatori sunt nişte eroi care au plătit un preţ prea mare pentru a învăţa că nu poţi să beneficiezi de protecţie în statul al cărui cetăţean eşti, că nu poţi să ai încredere în instituţiile sale şi nici în partenerul tău contractual. Soluţia trebuie să vină de la cei care au provocat aceste drame personale prin acest cutremur financiar fără precedent.

Anamaria Stan este avocat specializat în drept bancar şi preşedinte al Asociaţiei de Consiliere a Clienţilor Bancari şi Asiguraţilor din România (ACCBAR).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.