România face un pas către pedepsirea torţionarilor care au torturat deţinuţi în închisorile comuniste (AP)
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) ar urma să predea săptămâna viitoare autorităţilor române numele a 35 de foşti gardieni - în prezent, octogenari sau nonagenari - care au torturat deţinuţi în fostele închisori comuniste pentru ca vinovaţii să fie puşi sub acuzare, scrie joi Associated Press.
Potrivit sursei citate, după decenii întregi de negare, ies la lumină detalii înfricoşătoare despre torturile îndurate de deţinuţii politici din închisorile româneşti ale epocii comuniste. Gardienii le strângeau degetele în uşi, îi băteau la tălpi şi îi ardeau cu ţigări. Le serveau carne stricată şi îi forţau să mănânce excremente drept pedeapsă. În căldură şi ger, deţinuţii cărau greutăţi până se prăbuşeau.
Autorii crimelor din perioada comunistă au fost protejaţi mult timp de establishmentul din România, unde şi-au găsit locul numeroşi membri ai fostei Securităţi, poliţia secretă comunistă, scrie agenţia de presă americană. Însă Partidul Naţional Liberal (PNL), care se află în prezent în coaliţia de guvernământ, şi-a făcut un scop din a-i demasca pe gardienii fostelor 'gulaguri' româneşti. După venirea la putere a comuniştilor în România, în 1946, aceştia au vizat, în cadrul represiunii oricărei mişcări de disidenţă, membri ai acestui partid.
Din cei 617.000 de deţinuţi politici din ţară, 120.000 au murit în închisorile comuniste. Printre ei se aflau politicieni, preoţi, ţărani, scriitori, diplomaţi, chiar şi copii de doar 11 ani. Majoritatea supravieţuitorilor au murit, însă, înainte de a primi vreo şansă la justiţie.
Cei care sunt încă în viaţă - aproximativ 2.800 de supravieţuitori - au însă acum o mică speranţă de a li se face dreptate, în contextul în care IICCMER începe să ancheteze acuzaţiile aduse împotriva a 35 de gardieni din fostele închisori, precum şi alte crime din perioada comunistă, continuă AP.
Institutul a fost înfiinţat de fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, în 2006, însă a început să ancheteze crimele comise în anii '50 şi '60 - cea mai întunecată perioadă a comunismului românesc - abia anul trecut, când PNL s-a întors la putere ca membru al coaliţiei de guvernământ, cu ajutorul Ministerului de Interne - condus de un liberal - care a pus la dispoziţie o serie de nume şi adrese.
La fel ca alte foste ţări membre ale Pactului de la Varşovia, România a scăpat de comuniştii aflaţi în funcţii înalte în timpul Revoluţiei din 1989, însă foarte puţini dintre aceştia au fost pedepsiţi după executarea dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena.
Directorul executiv al IICCMER, Andrei Muraru, spune că acest lucru trebuie să se schimbe. 'Cei care au provocat atâta suferinţă şi teroare trebuie să plătească, chiar dacă au acum 80 sau 90 de ani. Ei nu sunt absolviţi de răspundere', insistă acesta.
În închisorile comuniste, mulţi dintre deţinuţi mureau de foame sau din lipsa îngrijirilor medicale. Drept pedeapsă, gardienii îi forţau să mănânce excremente, să stea în izolare perioade lungi de timp sau să care greutăţi până se prăbuşeau, scrie agenţia de presă.
'Ar fi bine ca cei care sunt încă în viaţă să fie judecaţi, ca să rămână în istorie drept criminali', spune Caius Muţiu (79 de ani), un fost deţinut care a depus mărturie pentru institut. Muţiu şi-a petrecut opt ani din viaţă în cinci închisori diferite după ce a participat la un protest în sprijinul revoltei antisovietice din Ungaria, în 1956. El povesteşte că un gardian l-a ameninţat odată că-l va împuşca, după ce s-a prăbuşit de oboseală, din cauza muncii grele la care fusese forţat. Muţiu a stat două săptămâni la carceră, dormind pe o podea umedă de beton. Regimul alimentar era format din varză, cartofi şi supă de orz. 'Am numărat 14 boabe de orz, era de fapt doar apă fierbinte', îşi aminteşte fostul deţinut, care a văzut oameni murind de foame. 'Trupurile lor se umflau înainte de a muri', spune el.
Un alt fost deţinut, Emilian Mihăilescu, arhitect, susţine că un diplomat român cu care stătea în celulă a murit din cauza unui abces infectat pe care îl avea la gât. 'Medicina nu exista cu adevărat', spune acesta.
Unul din gardienii ale căror nume vor fi făcute publice luna aceasta este Ion Ficior, caracterizat drept 'o bestie umană' de foştii deţinuţi.'Ficior ne bătea în fiecare zi cu un băţ de lemn', spune un alt supravieţuitor, Ianos Mokar, care povesteşte cum îi teroriza gardianul, 'sărind peste noi pe iapa lui albă'.
Într-un interviu pentru Associated Press, Ficior a negat că ar fi bătut vreodată pe cineva. Fostul gardian, acum în vârstă de 85 de ani, susţine că a încercat să se asigure că deţinuţii primeau raţii complete, ordonându-le bucătarilor să taie cojile cartofilor cât mai subţire posibil. Ficior susţine că toţi deţinuţii politici de sub comanda sa, în lagărul de muncă de la Periprava, erau membri ai Mişcării Legionare, care i-au sprijinit pe nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istoricii afirmă, din contră, că majoritatea deţinuţilor erau, pur şi simplu, oameni care căzuseră în dizgraţia regimului comunist.
'Meritau să stea la închisoare, ca să simtă cum au fost crimele lor', declară Ficior în interviu. 'Crime împotriva unor oameni nevinovaţi, împuşcaţi în stradă - asta făceau legionarii cu evreii', adaugă acesta, care susţine că responsabilitatea sistemului închisorilor politice le revine liderilor comunişti români. 'Marea vină este a celor care au dat ordinele', spune el.
Primul director al institutului, Marius Oprea, afirmă că România a ezitat să-şi confrunte trecutul până acum din cauza membrilor fostei Securităţi care au rămas la putere, în număr mare, şi după 1989. 'Credeţi că liderii României vor să-şi pedepsească părinţii?', a declarat Oprea pentru Associated Press. 'Partidul Comunist nu mai există, dar încă mai avem comunişti. Securitatea nu mai este, însă încă avem foşti agenţi ai Securităţii', a mai spus istoricul.
