Retrospectivă Epoch Times 2012: Intrarea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica. Cum a scăpat statul de “băieţii deştepţi”

Una dintre cele mai importante companii de stat din domeniul energiei a intrat în insolvenţă anul acesta, pe fondul datoriilor uriaşe acumulate în urma contractelor încheiate cu “băieţii deştepţi” şi a managementului defectuos. Chiar dacă la început mulţi s-au speriat că firma va ajunge în faliment sau va fi vândută pe o sumă modică, ulterior s-a constatat că poate fi salvată şi readusă pe linia pe plutire, urmând să iasă în insolvenţă în 2013.

Pe 20 iunie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea Hidroelectrica de intrare în insolvenţă şi a aprobat ca administrator judiciar să fie firma Euro Insol, condusă de avocatul Remus Borza.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat că, prin cererea insolvenţei, se are în vedere doar o reorganizare a companiei şi nimic asociat cu falimentul sau cu vânzarea de active, aşa cum se speculase anterior.

"Avem în vedere numai prevederile din legea 85/2006 referitoare la reorganizare. Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, nu avem în vedere nimic asociat cu vânzarea de active, nu avem în vedere nimic asociat cu diminuarea unor capacităţi de producţie şi nu avem în vedere nimic asociat cu speculaţii pe care am avut ocazia să le parcurg, că s-ar urmări naţionalizarea companiei, sau că s-ar urmări vânzarea companiei, sau că s-ar urmări în general orice altceva decât corectarea problemelor cu care această companie se confrunta, a căror existenţă este evidentă. Ce nu este evident acum este care sunt exact aceste probleme şi de aceea am cerut protecţia autorităţilor judiciare, implicarea unui administrator judiciar specializat în efectuarea procedurilor prevăzute de legea 85/2006 pe reorganizare, nu pe faliment, şi cu concursul creditorilor, al acţionarilor vom încerca să rezolvăm aceste probleme", a declarat Remus Vulpescu.

La momentul intrării în insolvenţă, Hidroelectrica era o societate cu o valoare a activelor de peste un miliard de euro şi cu o cifră de afaceri de 800 milioane de euro în 2011.

Efecte asupra Guvernului

Situaţia financiară a Guvernului va fi afectată negativ de intrarea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica, au considerat specialiştii de la Moody's, care au mai estimat că efecte negative vor fi şi asupra profilului de credit al României, deoarece creşte probabilitatea plăţii datoriilor companiei de la bugetul de stat şi întârzie privatizarea.

"Suma nu este mare raportată la datoria Guvernului, de 58 de miliarde de dolari, dar datoria totală a Hidroelectrica, pe care o estimăm la aproximativ 725 milioane de dolari, este un risc semnificativ pentru stat dacă Executivul va decide să ofere sprijin financiar companiei în perioada procedurii de insolvenţă", se arată în analiza Moody's.

Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica stabileşte un precedent care generează incertitudine în rândul creditorilor celorlalte companii de stat din România, au declarat cei de la agenţia de rating. În urma modificării situaţiei companiei, agenţia a retrogradat cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la "B2", cu perspectivă negativă.

Moody's a dat României ratingul "Baa3", cu perspectivă stabilă, ultima treaptă în categoria "investment grade" a emitenţilor cu recomandare pentru investiţii pe termen lung.

Proteste ale angajaţilor

La o săptămână după decizia Tribunalului, peste 100 de angajaţi de la Hidroelectrica au ieşit pe străzi, în Capitală, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de intrarea în insolvenţă a celui mai mare producător de energie din România. Ei au pichetat timp de două ore sediul Ministerului Economiei şi pe cel al companiei de stat.

Sindicaliştii au fost asiguraţi că reorganizarea companiei se va face fără concedieri de personal şi fără vânzarea de active sau închiderea unor hidrocentrale.

Administratorul special al Hidroelectrica, avocatul Remus Vulpescu, a declarat că el a fost cel care a propus Consiliului de Administraţie intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica şi nu a existat niciun vot împotriva propunerii sale, la şedinţa CA fiind prezenţi trei membri.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declarase, pe 18 mai, că se doreşte aducerea contractelor încheiate de Hidroelectrica cu "băieţii deştepţi" pe piaţa concurenţială, în urma negocierilor reuşindu-se eliminarea preţului fix din aceste contracte, adică "ceea ce nu s-a reuşit în 10 ani".

Contracte păguboase

Potrivit lui Chiţoiu, statul are de recuperat un miliard de euro de la "băieţii deştepţi", în condiţiile în care contractele încheiate cu Hidroelectriva vor fi considerate ajutor de stat de către Comisia Europeană.

Ulterior, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a anunţat că renegocierea contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica se află în derulare, iar rezultatul va fi făcut public imediat ce negocierile se finalizează.

Investigaţiile derulate de Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană privind contractele Hidroelectrica vor mai dura cel puţin până la sfârşitul lui 2012, sancţiunile maxime stabilite prin legislaţia naţională fiind de maxim 10% din cifra de afaceri, a precizat preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei a demarat o investigaţie asupra contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, pentru a vedea dacă partenerii din contracte s-au înţeles între ei privind preţul energiei. Lista firmelor investigate include Alro Slatina, Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Electromagnetica, Luxten, Elsid Titu, Europec, Electrocarbon, EFT România şi EFT Elveţia.

Şi Comisia Europeană a demarat o investigaţie asupra acestor contracte, existând suspiciunea unui ajutor de stat ca urmare a preţului foarte mic din aceste contracte.

De ce a fost necesară intrarea în insolvenţă

Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei, a declarat că, dacă nu ar fi fost luată măsura introducerii Hidroelectrica în insolvenţă, în şase luni, compania ar fi trebuit să fie lichidată.

Astfel, prin această măsură se asigură posibilitatea reorganizării într-un termen foarte scurt. De altfel, problemele Hidroelectricii erau cunoscute încă din decembrie 2011, retrogradarea ratingurilor fiind inevitabilă în cursul acestui an, chiar dacă nu ar fi fost declanşate procedurile de insolvenţă.

Chiţoiu a mai adăugat că procedura insolvenţei ar putea fi finalizată până la sfârşitul anului. Acest lucru ar permite chiar listarea Hidroelectricii la bursă tot în cursul acestui an. Contractele cu “băieţii deştepţi” vor fi renegociate, iar cele la care nu se va ajunge la o înţelegere pe cale amiabilă vor fi anulate.

Scandal politic

Sesizările Executivului privind Hidroelectrica sunt o nouă încercare a lui Victor Ponta "de a manipula opinia publică şi a face presiune asupra Justiţiei", a considerat Adriean Videanu.

"Este o nouă încercare de a manipula opinia publică şi a face presiune asupra Justiţiei. Probabil că în aceste momente în care impostura dumneavoastră şi a USL, mai clară pe zi ce trece, face înconjurul planetei, aveţi o nevoie disperată de a distrage atenţia. (...) În timpul mandatului meu s-au luat măsuri care au reuşit să salveze industria energetică şi locurile de muncă aferente de la colaps, evitând astfel cele mai importante riscuri generate de criză. Am spus-o şi o repet, dacă aţi avea un minimum de curaj, ar trebui să răspundeţi pentru contractele semnate cu "băieţii deştepţi" în perioada în care aţi fost şef al Corpului de Control şi Antifraudă al premierului Năstase. În timpul mandatului meu nu a fost semnat niciun astfel de contract, iar Hidroelectrica nu a fost prejudiciată cu nici măcar un leu", a precizat Videanu.

Premierul Victor Ponta declarase că, din documentele „găsite” de Guvern până în prezent, reiese foarte clar că, prin deciziile pe care Adriean Videanu le-a luat în cazul Hidroelectrica, această companie a fost prejudiciată „de foarte multe milioane de euro”, Parchetul fiind deja sesizat.

„Am găsit că domnul Videanu a aprobat vânzări de energie la acele preţuri preferenţiale care au dus la pierderi grave pentru Hidroelectrica. Mă refer şi la alte documente, nu doar la cele care au apărut deja. Este o anchetă în acest moment”, a anunţat prim-ministrul.

Pe de altă parte, Lucian Isar, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, a declarat că în spatele intrării în insolvenţă a Hidroelectrica se află Guvernul şi că prin această procedură se urmăreşte curăţarea companiei.

"Guvernul este în spatele intrării în insolvenţă a Hidroelectrica, susţine această procedură şi a explicat ce se întâmplă ... Hidroelectrica este o maşină de făcut bani, a fost pe buzele misiunilor FMI. Sunt surprins că nu este înţeleasă procedura. Tot ce au declarat cei care se ocupă de restructurarea Hidroelectrica ar trebui să placă băncilor", a precizat Isar.

Contracte reziliate

Pe 25 iulie, la aproape o lună de la intrarea în insolvenţă, Hidroelectrica a denunţat şase din zece contracte bilaterale, iar declaraţia premierului Ponta potrivit căreia au fost reziliate toate aceste contracte este "politică şi atât", a declarat, Remus Borza, partener al Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Premierul Victor Ponta anunţase că actualul Guvern a reuşit “ce n-a reuşit niciun Guvern până acum şi nici preşedintele” şi anume că la Hidroelectrica s-au reziliat toate contractele bilaterale.

Pabuge de miliarde din cauza “băieţilor deştepţi"

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declarase că paguba estimată din contractele bilaterale ale Hidroelectrica cu "băieţii deştepţi" se ridică la 4,5 miliarde lei.

"Hidroelectrica vindea energia electrică în cea mai mare parte prin contracte bilaterale încheiate cu băieţii deştepţi. Paguba societăţii din aceste contracte se ridică la 4,5 miliarde lei, de când au fost încheiate şi până în prezent, aşa cum a fost evaluată de administratorul special şi de cel judiciar", a precizat Chiţoiu.

Ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica a fost estimată pentru începutul celui de-al patrulea trimestru din acest an, lucru care nu s-a realizat.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a cerut ANRE recunoaşterea preţului de cost, reducerea cantităţii de energie livrate de companie pe piaţa reglementată şi recalibrarea pieţei, adăugând că Hidroelectrica mai poate vinde la profit zero doar pentru populaţie.

Societatea are datorii de un miliard de euro şi profituri nerealizate de 1,1 miliarde euro în ultimii şase ani în contractele bilaterale şi pe piaţă reglementată, înregistrând pentru prima dată de la înfiinţare pierderi în primul semestru al anului.

Situaţia economică a Hidroelectrica este cu atât mai dificilă ca urmare a secetei prelungite care a dus la scăderea producţiei şi activarea clauzei de forţă majoră începând din 7 august.

Hidroelectrica are o importanţă strategică şi contribuie cu 24-30% la producţia naţională de energie şi realizează 80% din serviciile de sistem şi de echilibrare.

Aprecieri de la FMI

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a afirmat că FMI că a apreciat ca rezultat deosebit reorganizarea prin insolvenţă a companiei Hidroelectrica.

”Au considerat-o o măsură excepţională de viabilizare a unei companii de stat”, a declarat Daniel Chiţoiu, după vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Erik de Vrijer, din luna august.

Şeful misiunii FMI a declarat că Hidroelectrica este o companie care ar trebui să fie extrem de profitabilă şi nu a fost, iar procesul de insolvenţă în care se află trebuie să se finalizeze cât mai repede ca să înceapă privatizarea.

"Hidroelectrica este un exemplu bun al unei întreprinderi, al unei companii care ar trebui să fie extrem de profitabilă şi nu a fost. Am discutat deja pe parcursul ultimei noastre misiuni cu Guvernul importanţa anulării sau renegocierii contractelor bilaterale pentru a primi un preţ mai bun, mai aproape de preţul pieţei, procesul să fie mai transparent, pe platforma de tranzacţionare OPCOM", a menţionat Erik de Vrijer.

Cauzele insolvenţei

Vânzările de energie către "băieţii deştepţi", managementul deficitar, investiţiile neperformante şi seceta prelungită au fost principalii factori care au dus la intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

Concluziile referitoare la cauzele insolvenţei au fost menţionate în raportul administratorului judiciar al companiei, Euro Insol. Firma respectivă mai menţionează costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi, printre motivele care au dus la apariţia problemelor financiare ale societăţii Hidroelectrica.

"Probabil mulţi se aşteptau ca acordurile cu aşa-zişii băieţi deştepţi să fie cauzele exclusive ale insolvenţei. Îmi pare rău să-i dezamăgesc, mai sunt alte opt cauze", a declarat Remus Borza, şeful Euro Insol.

Administratorul judiciar al Hidroelectrica a precizat că salariul mediu al unui angajat la Hidroelectrica ajunge la 1.643 de euro. În plus, salariaţii companiei de stat beneficiau şi de 70 de tipuri de de indemnizaţii, prime jubiliare, ce acoperă 59% din totalul veniturilor.

"Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei şi încurajează nemunca", a afirmat Remus Borza, şeful Euro Insol.

Euro Insol a publicat un raport vineri care arată că ponderea salariului de bază pentru timpul efectiv lucrat este de 41% din totalul veniturilor pe salariat, diferenţa de 59% reprezentând indemnizaţii şi sporuri.

"Este atipic, n-am mai auzit nicăieri în lumea asta. Mai mult de jumătate dăm pe altceva decât pe muncă. Câteva exemple: 30 milioane lei primă de vacanţă, 21 milioane lei deplasări ale personalului din şi de la serviciu, inclusiv pentru deplasări în interes personal cu familia, 13 milioane lei diurne pentru delegaţii, 18 milioane lei sporuri de fidelitate şi prime jubiliare, 31 milioane lei prime de vechime. Salariile de încadrare a şoferilor în Hidroelectrica pornesc de la 2.700 de lei. Un şofer de la Hidroelectrica are un salariu brut în luna iunie 2012 de 9.900 lei ", a precizat administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Creanţe aprobate de 3,5 miliarde de lei

Reprezentatul Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a declarat că valoarea totală a creanţelor solicitate este de 5.492.754.674 lei, din care au fost admise 3.509.286.116 lei.

La data de 20 iunie 2012, la deschiderea procedurii insolvenţei, în contabilitatea debitoarei Hidroelectrica figurau 839 de creditori cu o valoare totală a creanţelor de 3.668.526.297 lei, echivalentul a 821.986.623 euro.

Firmele care au derulat contracte bilaterale cu Hidroelectrica au solicitat companiei plata unor creanţe în valoare de 870 milioane lei (195 milioane de euro). La înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor sumele cerute de "băieţii deştepţi" au fost respinse.

Reprezentantul Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, i-a mulţumit preşedintelui României, Traian Băsescu, că nu a obstrucţionat procedura de insolvenţă a Hidroelectrica.

Adunarea creditorilor companiei Hidrolectrica a confirmat compania Euro Insol ca administrator judiciar în procesul de insolvenţă şi au votat raportul întocmit de aceasta.

Raportul, care conţine cauzele care au dus la declanşarea procedurii de insolvenţă, a fost votat cu 92% "pentru", 1% "împotrivă", 7% "abţineri". Totodată, administratorul judiciar a fost confirmat cu 99% din voturi.

Vina statului

Remus Borza este de părere că statul a fost unul dintre "băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica, dar a făcut contracte păguboase pentru companie. Nici guvernările care s-au succedat în România în ultimii ani nu au fost de mare ajutor pentru că au contribuit la "căpuşarea" Hidroelectrica.

Administratorul a apreciat că miniştrii din ultimii ani au negociat contracte de livrare a unei cantităţi de energie mai mare decât putea produce Hidroelectrica, iar apoi compania a fost nevoită să cumpere energie la preţuri foarte mari.

"Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh - n.r), pentru că ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste un milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica", a precizat Borza.

Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv cererile de anulare a procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica, decizia fiind irevocabilă.

Astfel, procedura insolvenţei Hidroelectrica a rămas deschisă, iar cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind au fost respinse.

Companiile Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie, din grupul elveţian Alpiq, care au avut acorduri directe cu Hidroelectrica, precum şi Federaţia Sindicală Hidrosind ceruseră instanţei anularea procedurii de intrare în insolvenţă a companiei.

Când ar putea ieşi din insolvenţă - previziuni

Ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica la 31 decembrie 2012 este un deziderat, puţin probabil de realizat, un termen mult mai realist fiind primele trei luni din anul viitor, a declarat Remus Borza.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declarase că Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă până la sfârşitul lui noiembrie.

Premierul Victor Ponta a apreciat că până la sfârşitul anului Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă, procedurile în acest sens fiind „în faza finală”, precizând totodată că societatea va fi „curăţată de acele contracte bilaterale care au dus-o pe pierdere”.