Retrospectivă Epoch Times 2012: Cum a fost pus în pericol parteneriatul strategic al României cu SUA

Schimbările rapide efectuate de USL în această vară, la nivelul unor structuri importante ale statului, care au culminat cu suspendarea preşedintelui Băsescu, au atras atenţia atât oficialilor europeni, cât şi celor americani, care au luat imediat atitudine. Şi unii şi alţii au cerut respectarea statului de drept şi aplicarea legii, iar americanii au pus sub semnul întrebării continuarea parteneriatului strategic cu România, dacă situaţia nu va reveni la normal.

La începutul anului 2012, situaţia era destul de calmă şi nimic nu anunţa problemele din vară, mai ales că încă mai exista entuziasmul legat de amplasarea scutului antirachetă american la Deveselu.

În ianuarie, Traian Băsescu a prezentat priorităţile politicii externe pe anul acesta, printre care păstrarea unui "spirit de continuitate".

"În 2012, vom aborda politica externă a României în acelaşi spirit de continuitate ca şi în cazul politicilor europene, astfel încât acţiunile noastre vor fi orientate cu precădere spre consolidarea rezultatelor consemnate în anii precedenţi sau substanţierea parteneriatelor României cu state membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, precum şi a parteneriatelor strategice şi a relaţiilor de cooperare consolidată cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice relevante pentru interesele noastre, precum Turcia şi ţările din Caucaz, Orientul Mijlociu sau Extremul Orient", a menţionat preşedintele.

Tot despre continuitate a vorbit şi consilierul lui Băsescu, Iulian Fota, care a declarat că pentru români nu contează cine câştigă alegerile din SUA, deoarece schimbări mari în politica externă şi de securitate nu se vor produce, indiferent de rezultat.

La rândul său, secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, a discutat, la începutul anului, cu doi înalţi oficiali americani - adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend - despre stadiul proiectelor bilaterale de securitate din cadrul Parteneriatului strategic şi despre stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a Acordului pe scut.

La acea întrevedere, a fost salutată intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi s-a discutat despre stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia.

Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.

România, în programul Visa Waiver

Administraţia americană a reiterat sprijinul pentru includerea României în programul Visa Waiver, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, care a reafirmat susţinerea administraţiei americane pentru includerea României în acest program.

Întrevederea celor doi oficiali s-a concentrat pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România - SUA. În acest context, Aurescu a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI.

Reacţie imediată după suspendarea preşedintelui

Dacă până în iulie relaţiile dintre România şi SUA continuau în nota obişnuită, după suspendarea preşedintelui în iulie, de către Parlament, în urma unei proceduri rapide, americanii au luat atitudine.

Mark Gitenstein, ambasadorul SUA, a declarat că suspendarea va avea consecinţe serioase dacă va fi realizată într-un mod neconstituţional.

"Nu sunt un expert în privinţa asta şi nu ţin partea niciuneia dintre părţi, dar pot să vă spun în mod absolut că, dacă suspendarea este făcută într-un mod care pare manipulator sau prin încălcarea Constituţiei, prin ocolişuri pentru ca oamenii devin frustraţi de procesul constituţional, aceasta va avea un foarte serios efect asupra modului cum este văzută în întreaga lume aplicarea legii în România", a afirmat ambasadorul Gitenstein.

Diplomatul american a relevat faptul că imaginea României în ochii nu doar ai SUA, dar şi ai pieţelor financiare, care sunt foarte importante în prezent, depinde nu numai de modul cum se va ajunge la suspendare, dar şi de ce se va întâmpla în timpul perioadei de suspendare a preşedintelui.

Gitenstein a mai evidenţiat că este "un lucru foarte serios" îndepărtarea din funcţie a unui preşedinte ales, iar în SUA au existat de asemenea trei încercări în acest sens, însă niciuna nu a reuşit.

"A îndepărta din funcţia sa un demnitar de rang înalt ales de popor este un lucru foarte serios. Însă acest lucru se poate întâmpla, iar în anumite circumstanţe chiar ar trebui să se întâmple. Şi în SUA avem un proces legat de asta, au fost trei încercări serioase de a face acest lucru, dar niciuna nu a reuşit. Dar nu înseamnă că nu pot fi şi circumstanţe când ar trebui să se întâmple asta şi că ar putea fi cazul şi aici, în România", a mai precizat ambasadorul SUA.

Gitenstein a mai arătat că independenţa Curţii Constituţionale reprezintă "o linie roşie" care nu trebuie trecută, iar actuala putere trebuie să înţeleagă că nu trebuie să distrugă Curtea Constituţională în încercarea de a o salva.

Ambasadorul SUA a invocat relaţia de parteneriat strategic dintre cele două ţări şi faptul că americanii au "investit enorm" în această relaţie, inclusiv prin decizia de a amplasa în baza de la Deveselu interceptorii scutului antirachetă.

Probleme cu Parteneriatul

Un alt oficial american, Philip Gordon, adjunctul secretarului american de stat Hillary Clinton, a declarat că e greu ca Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA să continue dacă există semne de întrebare legate de legitimitatea procesului democratic. Gordon şi-a exprimat speranţa că liderii de la Bucureşti vor respecta ”valorile şi principiile comune, astfel încât să continuăm acest Parteneriat Strategic”.

Întrebat dacă SUA iau în calcul renunţarea la amplasarea elementelor scutului antirachetă în România, Philip Gordon a spus că acest subiect nu a fost discutat în cadrul întrevederilor pe care le-a avut cu oficialii români.

"Vrem un parteneriat strategic cu un aliat NATO democratic şi am arătat clar că, dacă se ridică întrebări despre practicile şi valorile comune pe care se bazează parteneriatul, este mai dificil de continuat", a fost mesajul lui Gordon către autorităţile de la Bucureşti.

Gordon a mai precizat că a rugat autorităţile române să respecte legea şi să existe o cooperare între Guvern şi preşedinte, chiar dacă nimeni nu se aşteaptă ca rivalii politici să fie prieteni.

Parteneriatul Strategic cu SUA a fost, cel puţin la nivel de declaraţii, o chestiune importantă pentru principalele forţe politice implicate în conflictul din vară. Fostul ministru de Externe, Andrei Marga, a declarat într-un interviu pentru Jurnalul Naţional, că Parteneriatul Strategic rămâne în aceiaşi termeni şi nu se schimbă nimic în actualul context. "Acest parteneriat nu este o opţiune de conjunctură, ci o constantă cu valoare de interes naţional, care transcende circumstanţele de ordin politic. Vreau să subliniez faptul că importanţa majoră a acestuia este relevată în textul "Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011”. Subliniez că această relaţie strategică a atins un nivel de maturitate care transcende aspectele conjuncturale legate de schimbări de politică internă", a precizat Marga.

După ce s-au rezolvat problemele legate de suspendarea lui Băsescu, iar preşedintele a revenit la Cotroceni, ministrul de externe, Titus Corlăţean, a declarat că interesul SUA este ca democraţia ”năvalnică” din România să nu genereze din nou un clivaj sau scandal politic, dar a precizat că se poate discuta dacă percepţiile americanilor sunt corecte sau nu.

Importanţa bazei de la Deveselu

Bogdan Aurescu a precizat că baza de la Deveselu, care va deveni operaţională la orizontul anului 2015, constituie o contribuţie concretă la securitatea României, a SUA şi a Alianţei. Însă, în acelaşi timp, prin găzduirea unor elemente de apărare antirachetă pe teritoriul naţional, rolul şi profilul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice devin tot mai pronunţate.

Secretarul de stat român a arătat că negocierile privind aranjamentele de implementare cu partenerii americani se derulează în condiţii foarte bune, o parte a acordurilor de implementare necesare operaţionalizării bazei de la Deveselu fiind deja convenite.

Traian Băsescu a explicat că România avea nevoie de scut pentru a se apăra de riscuri ”majore” venite din partea unor state aflate în apropierea sa şi a reiterat faptul că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, aşa cum susţine Kremlinul.

La sfârşitul lunii iunie, au fost semnate cinci documente pentru punerea în aplicare a Acordului privind apărarea antirachetă, dintre SUA şi România.Secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu a subliniat că semnarea acestor documente în calendarul stabilit cu partea americană reprezintă ”o dovadă clară a angajamentului celor două state pentru operaţionalizarea la termen a componentei din România a sistemului de apărare antirachetă”.

Reprezentanţi militari americani au declarat că pentru construcţia bazei de la Deveselu, care va începe în 2013, vor fi încheiate contracte în valoare totală de peste 300 de milioane de dolari.

Băsescu a explicat că SUA vor proteja teritoriul României până în 2015 împotriva oricăror rachete balistice şi ca la Deveselu vor fi amplasate rachete de ultimă generaţie.

***

Istoricul Parteneriatului strategic România-SUA

Relaţiile diplomatice cu Statele Unite ale Americii au fost stabilite în 1880, întrerupte în 1941, reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964, informează Ministerul Afacerilor Externe. România a beneficiat din 1993 din partea SUA de "clauza naţiunii celei mai favorizate", ocazie cu care au fost promovate relaţiile economice dintre cele două ţări.

În 2003 autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă", iar parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997, odată cu vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton. După 11 septembrie 2001, ziua atentatului la World Trade Center, România a acordat sprijin coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului şi a ajutat la susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi la acţiuni de combatere a terorismului. SUA au apreciat sprijinul primit şi au susţinut integrarea României în NATO.

Acordul între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la data de 13 septembrie 2011. La aceeaşi dată, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură, se arată pe site-ul MAE.