Relaţia româno-azeră şi strategiile energetice în Caucazul de Sud

Azerbaidjanul este o ţară extrem de importantă nu doar din cauza poziţiei sale geostrategice, ci şi pentru că deţine resurse importante de energie”, consideră Tasin Gemil, director al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice şi primul ambasador al României la Baku, în cadrul unei conferinţe organizate de Fundaţia Europeană Titulescu. Aceasta a fost concluzia dezbaterii, toţi vorbitorii arătând că Azerbaidjanul nu poate fi scos din niciun proiect de aducere a gazului caspic în Europa.

Primul ambasador român la Baku a vorbit şi despre relaţiile dintre România şi Azerbaidjan ”care s-au bazat pe încredere şi sprijin reciproc deoarece prima ambasadă deschisă de azeri în fostele ţări sovietice a fost la Bucureşti”. ”Relaţiile firave din punct de vedere economic şi politic dintre cele două ţări au fost consolidate pe baze culturale”, a mai adăugat el arătând că acestea sunt cele mai durabile.

Referitor la eşecul proiectului Nabucco şi la nerealizarea conductei transcaspice care să aducă gazul turcmen prin Azerbaidjan spre Europa, Gemil consideră că ”UE are o vină importantă pentru că n-a lucrat ca o uniune, ci cu interese individuale şi rivalităţi în politica faţă de această zonă”. Mai mult, fostul ambasador consideră că Azerbaidjanul şi Caucazul de Sud ”nu se mai află astăzi în Asia, ci reprezintă partea de Sud-Est a Europei”.

La rândul său, Hamza Karimov, directorul general al Socar România, compania naţională azeră de petrol, a subliniat că nu există proiect energetic major în Caucazul de Sud fără Azerbaidjan. El a reamintit de Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector. AGRI este un proiect de transport al gazului natural din Azerbaidjan către Europa Centrală. De la terminalul azer Sangachal, de pe coasta Mării Caspice, gazul urmează să fie pompat prin conductă până la portul georgian Kulevi, la Marea Neagră, unde e prevăzută construcţia unei uzine de lichefiere. De aici, gazul natural lichefiat (GNL) va fi încărcat în vase cisternă speciale şi transportat în portul Constanţa, unde va fi regazificat şi introdus în sistemul românesc de conducte. După finalizarea conductei Arad-Szeged - în speţă, după ce va fi posibilă şi pomparea gazului dinspre România spre Ungaria - o parte semnificativă a volumelor de gaz transportate prin AGRI vor ajunge pe piaţa central-europeană. El a mai arătat pe de altă parte că Azerbaidjanul se va concentra pe proiectele TANAP şi TAP.

”Socar a investit 50 de milioane de euro în România. Avem 400 de angajaţi în prezent şi vom avea benzinării0 Socar în toată România”, a mai spus Karimov.

Pe de altă parte, directorul companiei petroliere azere a insistat şi pe importanţa stabilităţii în regiune şi rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabah prin ”retragerea trupelor armene, conform cu angajamentul luat”.

Mitică Savu, director general al AGRI LNG, a precizat la rândul său că prin acest proiect ar putea fi aduse anual 5 sau 8 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat din Azerbaidjan şi că studiul de fezabilitate este aproape de final.

Parlamentarul azer Azay Quliyev s-a referit şi la anexarea Crimeei de către Rusia, pe care a catalogat-o ca fiind ”de nepermis în secolul 21”, adăugând că ”referendumul este ilegal şi nu poate fi recunoscut pentru că se creează un precedent periculos”. Pe de altă parte, el a susţinut că ”de peste 20 de ani o cincime din teritoriul Azerbaidjanului este luată de un alt stat şi până la integrarea în UE trebuie să se rezolve această problemă”.

Şi alt deputat azer, Qanira Paşayeva, a afirmat că ”UE şi NATO au recunoscut integritatea teritorială a Azerbaidjanului, dar din păcate o parte a teritoriului nostru rămâne ocupată, iar un milion de oameni nu se pot întoarce pe pământurile natale”. Ea speră că UE se va implica mai mult în soluţionarea conflictelor îngheţate. ”Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziţie fermă, condamnând separatismul în mod oficial, pentru a nu afecta proiectele energetice”, a concluzionat deputatul.