Reforma descentralizării în Ucraina nu înseamnă federalizare (interviu video)

”Am iniţiat primul proiect pe descentralizare în ianuarie 2015, cu seminarii informaţionale despre ce înseamnă aceasta în mai multe regiuni. Am început cu regiunile din est unde erau cele mai multe confuzii şi o propagandă rusească foarte puternică referitoare la faptul că descentralizarea trebuie să însemne federalizare. Ministerul n-a avut resurse pentru această campanie, iar noi am făcut-o cu resursele noastre”, a spus Nadejda Afanasieva, director la Departamentul Cooperare Internaţională din cadrul Institutului Ucrainean pentru Politică Internaţională, în interviul acordat Epoch Times.

Epoch Times: S-a discutat mult despre înaintarea prea lentă a reformelor în Ucraina. Premierul Iaţeniuk şi preşedintele Poroşenko au pierdut masiv din susţinerea populară din cauza asta. Criza politică de la Kiev pare să se fi sfârşit odată cu numirea unui premier loial lui Poroşenko, Volodimir Groisman. Credeţi că noul guvern va avea mai multă voinţă de a face reformele nepopulare, dar necesare?

Nadejda Afanasieva: Nu pot să spun că după revoluţia de pe Euromaidan reformele se fac foarte repede. În istorie n-am avut aşa ceva. Guvernul s-a schimbat şi sperăm ca noul executiv să fie mai de succes.

Reformele principale care au fost începute sunt reforma descentralizării, reforma judiciară şi reforma administraţiei publice centrale. Cea mai de succes la acest moment este reforma descentralizării. Noi avem în toate regiunile birouri care informează despre noile unităţi administrativ-teritoriale. Într-un an au fost ţinute alegeri cu procedură nouă în 172 de unităţi administrativ-teritoriale, pentru autorităţi locale precum primari şi consilieri. La moment se discută şi despre puterile guvernatorilor, dacă este nevoie de administraţiile de raioane. Dacă reforma o să meargă aşa cum trebuie, o să rămână doar două straturi de administraţie, nu trei, ca în prezent – una de regiune, oblast, şi alta pe nivelul comunităţii, echivalentul comunelor în România.

Aşteptăm de la guvernul Groisman reforme mult mai active. Cred că societatea este pregătită pentru a-şi asuma anumite riscuri pentru a trece pe o treaptă superioară de dezvoltare.

Ce-şi propună această reformă şi cum ajută ONG-ul pentru care lucraţi autorităţile ucrainene în acest proces?

Nadejda Afanasieva: Rolul nostru este în primul rând de a informa autorităţile locale, ce se întâmplă, ce pot să facă pentru a susţine această reformă la nivel local, utilizând experienţa altor ţări. Reforma descentralizării nu este ceva nou. Nu trebuie să reinventăm roata, ci să luăm practicile pozitive şi negative din ţările vecine, precum Polonia, România, Franţa, Germania. Sunt plusuri şi minusuri. Nu vrem să copiem, ci să construim un sistem ucrainean pe baza acestora.

Este nevoie de transferarea bunelor practici de dezvoltare a oraşelor, de exemplu de atragerea investiţiilor pentru că investiţiile mai ales în regiunile din vestul Ucrainei sunt un plus la buget. Dacă de la centru am transmis toate atribuţiile spre autorităţile locale, acestea au primit multe instrumente în plus pentru dezvoltare.

Noi am început primul proiect pe descentralizare în ianuarie 2015, cu seminarii informaţionale despre ce înseamnă aceasta în mai multe regiuni. Am început cu regiunile din est unde erau cele mai multe confuzii şi o propagandă rusească foarte puternică referitoare la descentralizare/federalizare. Ministerul n-a avut resurse pentru această campanie, iar noi am făcut-o cu resursele noastre, am câştigat anumite proiecte.

Angela Grămadă: Nu este vorba doar despre a simplifica organigrama autorităţilor locale, prin eliminarea unor funcţii inutile. Este vorba mai degrabă despre elaborarea de strategii, planuri de activitate şi transparentizarea mecanismelor de gestionare a banilor. Acum deciziile privind cheltuirea banilor nu se mai iau la nivel central, ci la un nivel mai jos, iar priorităţile sunt stabilite la nivelul fiecărei comunităţi printr-o dezbatere publică la care este invitat atât alesul local, cât şi cetăţeanul.

”Ucraina doreşte ca descentralizarea să fie un proces de jos în sus, în care deciziile de gestionare a resurselor financiare locale să ţină cont de nevoile cetăţenilor. Acest discurs a fost folosit de autorităţile ucrainene şi pentru a contrabalansa propaganda rusă cu federalizarea” - Angela Grămadă.

Ceea ce am văzut noi, experţii, este ca Rusia a încercat să inducă în eroare publicul ucrainean, cultivând confuzia federalizare-descentralizare. Partea rusă insistă foarte mult pe federalizarea Ucrainei. Dacă autorităţile publice din Ucraina ar fi acceptat o dezbatere publică despre federalizare, ar fi creat un precedent periculos în regiune şi l-ar fi extins la Republica Moldova, unde federalizarea apare pe agendă în momentele de criză atunci când Rusia o foloseşte ca instrument de presiune împotriva elitei politice de la Chişinău. Ruşii cer autonomie lărgită pentru regiune Donbass, astfel încât să controleze liderii locali şi să aibă controlul parţial al ţării. Partea sa controleze întregul.

Ucraina doreşte însă ca descentralizarea să fie un proces de jos în sus, în care deciziile de gestionare a resurselor financiare locale să ţină cont de nevoile cetăţenilor. Acest discurs a fost folosit de autorităţile ucrainene pentru a contrabalansa partea cu federalizarea.

Nu trebuie să încurcăm descentralizarea/federalizarea cu alegerile locale, care sunt parte a acordului de la Minsk. Implementarea acelei prevederi legate de organizarea de alegeri locale va fi foarte dificilă pentru că autorităţile ucrainene nu vor putea gestiona procesul electoral decât parţial, iar liderii separatiştilor pot ajunge la conducere prin alegeri în acele regiuni.

Cum va afecta reforma administrativ-teritorială şcolile cu predare în limba română din Ucraina?

Nadejda Afanasieva: Sunt regiuni administrative care au 2.000-3.000 de oameni, ceea ce înseamnă că nu vor fi capabile să se finanţeze singure. Acum e în curs un proces de comasare a unor unităţi administrativ-teritoriale. Dacă nu vor vrea să se unească, vor fi unite după scheme care să facă unităţile administrativ-teritoriale capabile să supravieţuiască. Controlul cetăţenilor este mult mai mare dacă deciziile se iau la nivelul cel mai apropiat de aceştia.

În regiunea Cernăuţi, unde sunt sate româneşti, comunele au fost organizate pe criterii etnice. Dacă calculăm alocările pentru un elev, reiese că şcoala trebuie să fie mai mare pentru a avea mai mulţi elevi şi bani. Este în interesul comunelor să lichideze şcolile mici cu 20-25 de persoane şi să poată circula copii cu autobuzele. O să fie mai bine şi pentru părinţi şi pentru copii deoarece nivelul de educaţie va fi mult mai înalt. Şcolile vor fi echipate cu mai multe cărţi şi cu profesori mai buni.

Nadejda Afanasieva este director la Departamentul Cooperare Internaţională din cadrul Institutului Ucrainean pentru Politică Internaţională. Angela Grămadă este preşedinte al think-tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA).

Va urma partea a doua a interviului despre cum poate fi îmbunătăţită relaţia România-Ucraina.