Trump „analizează toate opţiunile” în contextul ameninţărilor de a invoca Legea insurecţiei, afirmă Vance

Casa Albă discută despre invocarea Legii insurecţiei, care ar permite desfăşurarea de trupe militare pe teritoriul SUA pentru a potoli tulburările interne, în contextul contestării legale a acestor măsuri, a confirmat duminică JD Vance, transmite Guardian.

Vance a fost întrebat în emisiunea Meet the Press de la NBC News dacă Donald Trump ia în considerare în mod serios invocarea puterii de urgenţă pentru a desfăşura forţele Gărzii Naţionale şi chiar armata SUA în contextul intern.

„Preşedintele analizează toate opţiunile”, a spus el, adăugând că „discutăm despre acest lucru deoarece criminalitatea a scăpat de sub control în oraşele noastre”.

Încercările lui Trump de a folosi forţele naţionale federale în oraşele conduse de democraţi s-au confruntat cu provocări în instanţele judecătoreşti, în special în Chicago, în ultimele zile.

Remarcile ameninţătoare ale vicepreşedintelui au venit la câteva zile după ce Trump a făcut referire la Legea insurecţiei din Biroul Oval, afirmând fără menajamente: „Dacă ar trebui să o pun în aplicare, aş face-o”. Forţelor militare le este interzis să se implice în activităţi de aplicare a legii pe teritoriul naţional.

Însă, în conformitate cu Legea Insurecţiei, semnată în 1807, preşedintele le poate mobiliza pe teritoriul naţional în cazuri de insurecţie sau rebeliune, violenţă care împiedică funcţionarea legilor federale.

Această putere a fost utilizată în timpul mişcării pentru drepturile civile din anii 1960, în timpul confruntărilor legate de desegregarea sudului, dar de atunci a fost activată foarte rar. Ultima dată când un preşedinte a apelat la ea a fost în 1992, când guvernatorul Californiei a solicitat ajutor militar de la George HW Bush ca răspuns la tulburările civile din Los Angeles.

În interviul de duminică pentru Meet the Press, Vance a spus că Trump „nu a simţit nevoia” să invoce Legea insurecţiei până în acest moment. Dar el a confirmat că aceasta se numără printre tacticile luate în considerare, întrucât administraţia continuă să fie împiedicată de instanţele federale să desfăşoare forţe ale Gărzii Naţionale federalizate în oraşele conduse de democraţi

Instanţele federale au împiedicat Casa Albă să utilizeze trupe în Oregon şi Illinois. Joi, o judecătoare federală a interzis desfăşurarea personalului federalizat al Gărzii Naţionale în Chicago, avertizând administraţia că „nu a văzut dovezi credibile că există pericolul unei rebeliuni în statul Illinois”.

Trupele Gărzii Naţionale au fost trimise în Illinois de către administraţia Trump atât din Texas, cât şi din California, dar, în conformitate cu ordinul judecătoresc temporar, nu pot fi trimise pe străzi.

Vance a declarat pentru NBC News că opţiuni precum Legea insurecţiei erau luate în considerare deoarece „există locuri în Chicago unde oamenii se tem să-şi ducă copiii... de teamă să nu fie victime ale violenţei armate, de teamă să nu fie victime ale împuşcăturilor din maşini ale bandelor”.

Într-un interviu separat acordat emisiunii This Week de la ABC News, Vance a declarat că Chicago a fost predat „anarhiei şi bandelor” şi are o rată a criminalităţii „care rivalizează cu cele mai grave locuri din lumea a treia”.

De fapt, în ultimii doi ani, criminalitatea violentă a scăzut într-un ritm fără precedent în cele mai mari oraşe ale Americii, inclusiv Chicago. Chicago nu se află printre primele patru mari oraşe ale SUA cu cea mai mare rată a criminalităţii – toate acestea fiind situate în state controlate de republicani.

În timp ce Vance participa la emisiunile politice de duminică, tensiunea dintre administraţia Trump şi statele democrate pe care le vizează a explodat pe ecranele televizoarelor. Vicepreşedintele a fost întrebat în repetate rânduri de George Stephanopoulos de la ABC News dacă guvernatorul democrat al Illinoisului, JB Pritzker, a comis o infracţiune care ar putea duce la urmărirea sa penală de către Departamentul de Justiţie, la fel ca în cazul altor „duşmani politici” ai lui Trump.

Vance a evitat întrebarea până când a fost presat să spună: „Ar trebui să suporte consecinţele. Dacă a încălcat legea, las asta în seama instanţelor, dar cu siguranţă şi-a încălcat jurământul de funcţie, iar asta mi se pare destul de grav”.

Pritzker a răspuns la ameninţarea voalată acuzându-l pe Vance că a lansat un „val de minciuni”. Guvernatorul a declarat pentru This Week că nu se simte intimidat de perspectiva urmăririi penale, aşa cum s-a întâmplat în cazul fostului director al FBI, James Comey, şi al procurorului general al statului New York, Letiţia James, care au fost amândoi puşi sub acuzare în ultimele zile.

Pritzker a declarat: „Nu mi-e frică. Cred că ar putea să o facă? S-ar putea. Dar, aşa cum am spus şi înainte, să vină să mă prindă. Adică, vă înşelaţi amarnic, domnule preşedinte şi domnule vicepreşedinte, iar eu voi apăra legea şi constituţia.”

Emoţiile brute au fost larg expuse în studiourile de televiziune, pe măsură ce închiderea guvernului federal a intrat în a 12-a zi. Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a declarat duminică pentru Fox News că criza a fost orchestrată de liderii democraţi din Congres ca o mişcare partizană „pentru a-şi dovedi bazei marxiste că sunt dispuşi să lupte împotriva lui Trump”.

El a spus că, după ce opt încercări de redeschidere a guvernului au eşuat în voturile din Senat, închiderea cauzează „suferinţă reală pentru oameni reali – iar democraţii par să nu le pese”.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, liderul minorităţii din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, a negat că poziţia democraţilor ar fi partizană. „Ne vom aşeza la masa negocierilor cu oricine, oricând, oriunde, ne vom întoarce la Casa Albă, pentru a purta o discuţie bipartizana despre redeschiderea guvernului”, a spus el.

Scopul democraţilor, a adăugat Jeffries, era „îmbunătăţirea calităţii vieţii poporului american şi soluţionarea crizei din domeniul sănătăţii care ameninţă zeci de milioane de oameni din întreaga ţară”.