Scrisoare deschisă de protest a societăţii civile din România şi UE privind fracturarea hidraulică

Peste 250 de ONG-uri din Uniunea Europeană şi 40 de grupuri de activişti din România au semnat o scrisoare deschisă de protest împotriva fracturării hidraulice, adresată membrilor Consiliului European, membrilor Parlamentului European şi preşedinţilor de State (Preşedinţi, Prim Miniştri şi Miniştri vizaţi).

Scrisoarea deschisă face referire la hidrocarburi neconvenţionale / Directiva privind Impactul de Mediu (EIA) şi alte proiecte ale Instituţiilor Europene tangente subiectului dezvoltării Hidrocarburilor neconvenţionale în Europa.

„Noi, cetăţeni asociaţi în ONG-uri şi grupuri de acţiune ale societăţii civile din România care luptă împotriva fracturării hidraulice de mare volum, vă supunem atenţiei o scrisoare deschisă de protest adresată tuturor instituţiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul European), dar şi guvernanţilor şi autorităţilor române, referitor la ultimele evenimente legate de subiectul fracturării hidraulice la Bruxelles şi în România. Toate aceste evenimente extrem de îngrijorătoare indică clar o direcţie nedemocratică, netransparentă şi iresponsabilă, promovată de instituţiile Uniunii Europene şi de unele guverne, în frunte cu Guvernul României, cel al Marii Britanii, al Poloniei, al Ungariei şi al Cehiei în problema gazelor de şist. Această scrisoare a fost semnată de 294 de asociaţii şi grupuri de acţiune împotriva fracturării hidraulice din state membre ale UE, din care 40 sunt numai din România sau ale românilor din diaspora”, reiese din comunicatul de presă remis către Epoch Times.

„Miercurea neagră a mediului”

Pe 22 ianuarie, la Bruxelles va fi „miercurea neagră a mediului”, susţin activiştii.

„Comisia Europeană, care promisese iniţial că va elabora un cadru de reglementări care să permită ca fracturarea hidraulică de mare volum să se facă „civilizat” (un oximoron), la presiunea lobby-ului din industrie şi cel al unor ţări ca România, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, a decis să elaboreze un set de recomandări pentru fracturarea hidraulică, care, însă, nu au nicio valoare legislativă”, au explicat aceştia.

Ei susţin că acest lucru este „total împotriva rezoluţiilor Parlamentului European din noiembrie 2012 şi octombrie 2013, precum şi a rezultatelor consultării publice europene din martie 2013, care au evidenţiat faptul că 64% dintre cetăţenii Uniunii Europene sunt împotriva fracturării hidraulice şi îşi doresc interzicerea fracturării hidraulice, nicidecum reglementări care să permită dezvoltarea acestei industrii”.

„Cu toate acestea, Comisia Europeană, fără niciun mandat de la cetăţeni, în ciuda opoziţiei crescânde în cadrul Uniunii Europene şi în afara sa (SUA, Australia, Noua Zeelandă, India, Mexic, Argentina, Africa de Sud, Tunisia) faţă de fracturarea hidraulică, a cedat lobby-ului industriei şi celui al unor politicieni influenţaţi de companii, alegând varianta cea mai confortabilă pentru industrie şi cea mai periculoasă pentru cetăţeni şi mediu: varianta unor NONREGLEMENTĂRI – sub forma unor recomandări, prin definiţie lipsite de valoare legislativă”, au continuat activiştii.

Aceştia au declarat că scrisoarea exprimă „un protest amplu, coordonat de grupurile de cetăţeni şi ONG-uri europene care conştientizează pericolul fracturării hidraulice, care include, printre altele, şi proteste la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles (în 22 ianuarie), precum şi în faţa reprezentanţilor Comisiei Europene în mai multe capitale, printre care Bucureşti, Berlin, Sofia, Madrid, Dublin etc”.

Protestul organizat la Bucureşti va avea loc pe data de 21 ianuarie, orele 15.00 - 18.00, la Reprezentanţa Comisiei Europene din strada Vasile Lascăr, nr. 31.

Toate aceste demersuri ale societăţii civile europene şi ale cetăţenilor europeni uniţi împotriva fracturării hidraulice „se bazează pe cele mai noi şi mai zdrobitoare dovezi furnizate de instituţii oficiale” (Agenţii de protecţia mediului din mai multe state, universităţi renumite din SUA). Ele au fost adunate într-un compendiu de către cetăţenii care luptă împotriva fracturării hidraulice din New York, care le-au sintetizat într-un document de necontestat http://stopfracturare.ro/dovezi-ale-impactului-fracturării-hidraulice-asupra-apei-aerului-şi-sănătăţii-în-sua/

Vă prezentăm textul scrisorii:

„În atenţia: d-lui José Manuel Barroso, Preşedinte al Comisiei Europene & Comisarului pe Probleme de Mediu (DG ENVI), Comisarului pentru Energie (DG ENER), Comisarului pentru Schimbări Climatice (DG CLIMA), Comisarului pentru Întreprinderi şi Industrie (DG ENTR), Comisarului pentru Politica Comună Agricolă (DG AGRI)

Noi, grupuri de cetăţeni preocupaţi şi organizaţii de mediu active în domeniul combaterii dezvoltării în Europa a hidrocarburilor neconvenţionale suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu ultimele evoluţii privind Directiva privind Studiile de Impact de Mediu (EIA), cu planurile Comisiei Europene de a crea un cadru European privind hidrocarburile neconvenţionale, precum şi în ce priveşte tratatele şi proiectele transatlantice ale Comisiei Europene. Pentru extragerea gazului şi petrolului de şist, a gazului asociat rocilor cu permeabilitate redusă (tight gas) şi a gazului asociat zăcămintelor de cărbuni (coal bed methane) se foloseşte o tehnologie denumită fracturare hidraulică sau „fracking”. Această tehnologie vine la pachet cu multiple şi inevitabile efecte negative asupra mediului, schimbărilor climatice, asupra sănătăţii umane şi asupra unor libertăţi fundamentale şi drepturilor omului.

Principalele motive pentru care noi, semnatarii acestei scrisori deschise, ne împotrivim acestei industrii sunt:

- Extragerea acestor hidrocarburi va înrăutăţi amprenta de carbon a Uniunii Europene şi ne va îndepărta, dacă nu chiar va periclita atingerea obiectivelor europene privind energia şi schimbările climatice. În loc să ne îndepărtăm de sursele de energie fosile şi să dezvoltăm mai multe resurse de energii regenerabile şi să îmbunătăţim politicile în domeniul eficienţei energetice, această industrie ne va face captivi ai unui nou ciclu de combustibili fosili extrem de poluanţi.

- Această industrie necesită un sistem complex de conducte, de pompe de menţinere a presiunii şi de noduri de transport, pentru a putea funcţiona. Asta duce în mod inevitabil la scurgeri de metan: diferite evaluări consideră că se scurge astfel între 4% şi 11% din volumul total de metan produs. Metanul este un gaz cu efect de seră care, pe un interval măsurat de 20 de ani, s-a dovedit de 86 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon (CO2). Asta face ca exploatarea de combustibili neconvenţionali (CFN) să aibă un impact negativ asupra climei mai important chiar decât cel pe care îl are cărbunele.

- Tehnicile de extracţie folosite au consecinţe distructive şi irevocabile asupra comunităţilor locale şi asupra mediului; procedurile necesită utilizarea unei proporţii uriaşe de resurse primare: pământ, apă şi aer. Dat fiind că pentru transportul gazului e nevoie de un mare număr de vehicole, astfel de proiecte antrenează sarcini indirecte asupra economiei UE, prin degradarea infrastructurii drumurilor, podurilor, etc. Majoritatea drumurilor publice din UE – mai cu seamă în zonele rurale - nu sunt proiectate pentru a asigura deplasarea vechiculelor cu gabarit depăşit, sau a convoaielor stradale folosite în industria respectivă.

- Un număr semnificativ de locuitori ar fi afectaţi în mod direct de tipul acesta de exploatare – incluzându-i pe cei care trăiesc doar din agricultura de subzistenţă (din cultivarea pământului). Extragerea gazului de şist i-ar sărăci.

- Promovarea politică a acestor activităţi merge în sens contrar nevoii tot mai mari de sisteme economice locale, bazate pe o tradiţie naturală şi culturală, şi pe utilizarea energiilor regenerabile.

- Exploatarea de combustibili neconvenţionali corespunde unei industrializări pe scară mare; are un impact uriaş asupra planificării regionale şi afectează un mare număr de zone dens populate, sau cu un echilibru ecologic fragil – acest lucru s-a constatat în SUA, Canada şi Australia.

Studii care documentează aceste riscuri au fost deja publicate de autorităţile europene. Acestea sunt informate de numeroasele studii ştiinţifice validate colegial (peer reviewed), şi de impactul îngrijorător al acestei industrii. Cu toate acestea, se pare că legiuitorii accepta să ignore toate aceste aspecte semnificative. Mai mult, sunt ignorate într-un mod brutal până şi opiniile populaţiei direct afectate.

Situaţia legală actuală din UE nu garantează obligativitatea Studiilor asupra Impactului de Mediu (directiva EIA) în cazul explorării şi exploatării de combustibili neconvenţionali în Europa, ceea ce reprezintă o violare permanentă a principiilor europene în ce priveşte mediul, a ţintelor legate de planificarea regională, şi a valorilor democratice fundamentale ale Europei. O astfel de cerinţă (obligativitatea studiilor de impact de mediu pentru proiectele privind combustibilii neconvenţionali) ar fi necesitat studii de referinţă înaintea începerii unor noi proiecte, şi ar fi garantat o mai bună integrare a comunităţilor locale în procesul decizional.

Cadrul de funcţionare a exploatării combustibililor neconvenţionali prezentat de comisia europeană e doar un set de recomandări fără caracter obligatoriu, care merge împotriva rezultatelor propriului său studiu de impact, care solicită luarea de măsuri legislative. Datorită acţiunii comune duse de d-l. Barroso şi de ţări precum Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia, România, Republica Cehă şi Ungaria, UE îşi deschide uşile către o industrie foarte poluantă şi prea puţin reglementată. Promisiunile făcute, de a „dezvolta un cadru European de referinţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a zăcămintelor neconvenţionale de hidrocarbonaţi”, nu vor fi respectate.

Argumentele de mai sus, care se bazează pe evidenţe faptice, au fost formulate în numeroase împrejurări din partea unor grupuri de cetăţeni preocupaţi, precum şi de organizaţii de mediu, mai ales în ce priveşte rezoluţia de la Korbach. Se pare că politicienii noştri nu doresc – sau nu sunt pregătiţi – să ia aceste argument în considerare.

Acest lucru constituie o serioasă negare a democraţiei, şi un semn limpede că balanţa înclină în favoarea unor câştiguri financiare pe termen scurt, nesigure şi dăunătoare pentru mediu, în detrimentul sănătăţii publice şi dezvoltării sustenabile pe termen lung. În plus, s-a putut observa existenţa unor cazuri de corupţie la nivel local. Comunităţile locale au fost condamnate la suferinţe şi insecuritate, existând violări ale drepturilor omului şi măsuri represive, precum cele luate recent la Pungeşti (România), Zurawlow (Polonia) şi Barton Moss (Marea Britanie). Încrederea în Uniunea Europeană dispare cu repeziciune.

Această stare de lucruri trebuie luată în considerare în contextul revizuirii Directivei privind Studiile de Impact de Mediu (EIA), şi negocierilor CEFTA şi TAFTA, având în vedere că aceste acorduri sunt negociate în cel mai deplin secret. Acest lucru nu trebuie tolerat de Parlamentul European, de Consiliul European şi de către Comisia Europeană. Comisia Europeană a anunţat „un cadru de recomandări fără caracter obligatoriu” asupra gazelor de şist. Până unde va merge flexibilitatea, având în vedere uriaşele presiuni din partea investitorilor şi a industriei energetice ?

În ce priveşte CEFTA şi TAFTA, devine tot mai evident că Directiva REACH privind chimicalele e unul din obiectivele pe care le au în vizor. Cu toate acestea, o astfel de reglementare e unealta care împiedică industria – în special în sectorul chimic, care crează produse folosite în sectorul minier – să facă tot ce doreşte. E, de asemenea, de notat că regulile de arbitraj între companii şi state, încurajate de Tratatul Cartei Energiei sunt făcute în avantajul investitorului. Investitorii pot contesta legislaţia privitoare la mediu pretextând că ar reprezenta un obstacol pentru investiţiile – şi deci pentru profiturile – lor. Din asta pot decurge :

- Plata unor compensaţii semnificative către companii, compensaţii care sunt prelevate din budgetele statelor membre.

- Un sistem de liber-schimb derivat din Tratatul cartei energiei, care e complet în favoarea sectorului privat şi al investitorilor, trecând peste interesul public şi suveranitatea statelor membre.

Datorită tuturor motivelor de mai sus, facem un apel solemn către membrii Consiliului European, către Comisari şi către membrii Parlamentului European să acţioneze acum în interesul populaţiilor statelor membre şi a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene. Negarea faptelor descrise anterior ar însemna că legislatorii europeni sunt pregătiţi să accepte efectele nocive pe care exploatarea prin fracturare hidraulică le are în viitorul imediat şi asupra generaţiilor viitoare.

Domnilor membri ai Parlamentului European, trebuie să acţionaţi limpede şi decisiv, astfel încât legea să fie lipsită de ambiguităţi. Aplicarea Directivei privind Studiile de Impact de Mediu (EIA) e necesară pentru evaluarea întregului ciclu de funcţionare a puţurilor de exploatare a combustibililor fosili neconvenţionali, şi trebuie implementată înaintea oricărei activităţi de explorare sau de construcţie (amenajarea suprafeţei, forare, cimentare, izolare, diagrafie geofizica a puţului de foraj). Având în vedere numeroasele consecinţe pe care le au, utilizarea tehnicilor de fracturare pentru explorarea şi exploatarea surselor de combustibili fosili trebuie să fie supusă unor evaluări obligatorii privind impactul de mediu.

Domnilor membri ai Consiliului European, domnule Preşedinte al Comisiei Europene, domnilor comisari şi şefi de stat şi de guvern, sunteţi datori să luaţi măsuri pentru eliminarea mecanismului ISDS (mecanismul de soluţionare a disputelor între investitor şi stat) din cadrul CETA/TAFTA, deoarece subminează sistemele judiciare naţionale/locale şi poate fi utilizat pentru atacarea obiectivelor de mediu deja existente – schimbările climatice şi ţintele energetice, protejarea consumatorului şi principiile legale ale Uniunii Europene. Exceptată de la această eliminare trebuie să fie doar legislaţia REACH, care ar trebui chiar îmbunătăţită”.