Războiul comercial al lui Trump provoacă unele dintre “rarele fisuri” din interiorul Partidului Comunist Chinez

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele american Donald Trump a afirmat pe Twitter că SUA câştigă războiul comercial cu China dintr-un simplu motiv: în timp ce acţiunile americane au revenit la valori record ridicate, piaţa chineză a fost zguduită şi rămâne în continuare o piaţă de tip bear (în scădere), potrivit site-ului Zero Hedge. Iar acum, o altă indicaţie – mai puţin naivă – a ieşit la iveală şi sugerează că SUA obţine într-adevăr avantajul în disputa comercială continuă: conform Reuters, războiul comercial cu SUA provoacă “diviziuni” în cadrul Partidului Comunist Chinez, iar unii critici susţin că poziţia naţionalistă exagerată a Chinei “s-ar putea să fi întărit poziţia SUA”.

În timp ce preşedintele chinez Xi Jinping încă menţine priza necontestată asupra puterii, unii au observat o intensificare neobişnuită a criticilor la adresa politicii economice şi a modului în care a gestionat guvernul războiul comercial, acest lucru dezvăluind unele dintre “rarele fisuri în Partidul Comunist Chinez aflat la conducerea ţării”. În mod specific, Reuters a evidenţiat faptul că aceste critici sunt simţite la cele mai înalte nivele ale guvernului, vizând chiar un consilier apropiat al preşedintelui Xi, şi anume strategul şi ideologul şef Wang Huning.

Wang - un academician proeminent şi influent - a fost atacat recent pentru viziunile sale discordante cu privire la puterea chineză: arhitect al “Visului Chinez”, viziunea lui Xi Jinping pentru o China care să devină puternică şi prosperă, Wang a fost dojenit sever de către preşedintele chinez pentru crearea unei imagini excesiv de naţionaliste a ţarii, lucru care doar a provocat SUA, potrivit unor surse.

“El are probleme pentru gestionarea eronată a propagandei şi pentru că a agitat prea mult China”, a afirmat una dintre surse, care are legături cu conducerea şi sistemul de propagandă al statului comunist.

În mod natural, China nu a răspuns solicitării de a comenta situaţia lui Wang şi relaţia acestuia cu Xi Jinping, sau dacă Beijingul a greşit în ceea ce priveşte mesajele trimise în cadrul războiului comercial. Dar, ca o confirmare a faptului că războiul continuu cu SUA provoacă victime, în sânul guvernului chinez se amplifică tot mai mult sentimentul că perspectivele Chinei s-au înăsprit după deteriorarea relaţiilor dintre Beijing şi Washington privind comerţul, a precizat un consilier politic guvernamental.

Alţi factori de decizie politică influenţi au reiterat viziunea respectivă:

“Mulţi economişti şi intelectuali sunt nemulţumiţi de politicile Chinei privitoare la războiul comercial”, a declarat sub anonimat pentru Reuters un academician de la un think tank politic chinez. “Viziunea generală este aceea că poziţia actuală a Chinei a fost prea extremistă şi este evident faptul că situaţia a fost evaluată în mod eronat de către conducere”.

Motivul nemulţumirii este faptul că această viziune – care s-a răspândit rapid – se află în contradicţie cu opinia avută la începutul acestui an de către mulţi academicieni chinezi care au promovat “abilitatea Chinei de a rezista disputei comerciale în faţa poziţiei politice a lui Trump percepute a fi mai slabă în SUA”.

China a considerat că a ajuns la un acord cu Washingtonul în luna mai pentru a evita un război comercial, dar a fost şocată când administraţia Trump, în opinia Beijingului, a întors spatele acordului.

“Evoluţia de la un conflict comercial la un război comercial i-a făcut pe oameni să se gândească din nou la unele lucruri”, a precizat consilierul politic. “Acest lucru este văzut ca având legătură cu exagerarea puterii Chinei de către unele instituţii chineze şi unii intelectuali chinezi care au influenţat percepţiile SUA şi chiar viziunile interne”.

Un oficial familiar cu acţiunile propagandistice ale Chinei a afirmat că mesajul a deviat: “În războiul comercial linia de gândire în cadrul propagandei a fost aceea că Trump este nebun. De fapt, lui îi este frică să nu ne întărim”, a susţinut oficialul.

Această opinie este corectă şi este surprinzător că Beijingul a înţeles acest lucru doar acum: până la urmă, Trump şi Peter Navarro, artizanul politicii economice a administraţiei Trump în ceea ce priveşte China, au declarat de mult timp că motivul lor real este acela de a încetini ascensiunea statului chinez prin toate mijloacele necesare, nu doar prin restructurarea deficitului comercial al SUA cu China, susţine site-ul de ştiri Zero Hedge.

De asemenea, acest lucru explică reacţia tot mai mare faţă de mesajul naţionalist repetat al Chinei.

Sub conducerea lui Xi Jinping, oficialii comunişti au devenit tot mai încrezători în proclamarea a ceea ce ei văd ca fiind locul de drept al Chinei în poziţia de lider al lumii, renunţând la una dintre maximele fostului lider comunist Deng Xiaoping care a afirmat că ţara trebuie “să aştepte până îi soseşte rândul şi să îşi ascundă puterea”.

Hu Angang, profesor de economie la Universitatea Tsinghua şi expert în domeniul “excepţionalismului chinez”, este un susţinător proeminent al viziunii că China a obţinut o “putere naţională cuprinzătoare”. Totuşi, în condiţiile în care piaţa chineză a acţiunilor a primit câteva lovituri în ultimele săptămâni, Hu a avut de înfruntat reacţii ostile publice, criticii învinuindu-l că a determinat SUA să devină îngrijorată din cauza Chinei prin faptul că a lăudat şi exagerat puterea economică, tehnică şi militară relativă a acesteia.

Nu este clar dacă Wang, şeful propagandei comunist chineze, se va confrunta cu vreo consecinţă, şi s-ar putea să existe şi alte motive pentru tensiunile din cadrul Partidului Comunist Chinez ce sunt asociate cu el.

Între timp, pe măsură ce mass media oficială chineză a fost plină de comentarii sfidătoare la adresa Statelor Unite şi a războiului comercial, au existat semne privind o schimbare în mesajele trimise de China, lucru demonstrat în principal de faptul că Beijingul a minimalizat Made în China 2025, o politică industrială susţinută de stat care s-a aflat în centrul nemulţumirilor Washingtonului cu privire la ambiţiile tehnologice ale statului comunist.

Totuşi, “raţionamentul în cercurile guvernamentale chineze este acela că pagubele au fost deja produse” şi că statul a învăţat pe o calea grea motivul pentru care propaganda sa internă este acum monitorizată în străinătate într-o manieră ce nu a mai fost aplicată în trecut.

“Este imposibil ca China ‘să aştepte până îi soseşte rândul şi să îşi ascundă puterea’, dar cel puţin putem controla volumul propriei noastre propagande şi putem înfăţişa Chinei în maniera potrivită”, a precizat o sursă.

“Când economiei Chinei nu era prea dezvoltată, i-a fost acordată puţină atenţie din afară, însă acum China este monitorizată îndeaproape”.

Totuşi, există puţine schimbări tangibile observate în ceea ce a devenit acum o insultă mediatică zilnică: joi, mass media de stat chineză a acuzat SUA că are o “mentalitate de gangster” în ceea ce priveşte implementarea tarifelor suplimentare la produsele chinezeşti şi a avertizat că Beijingul dispune de toate mijloacele pentru a răspunde atacului.

“Conflictul comercial dintre cele două ţări, care pe moment este doar o îmbrânceală, este probabil să se transforme în ceva mai mult decât o încăierare dacă administraţia SUA nu îşi poate pune în ordine mentalitatea de gangster”, a susţinut într-un editorial Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez.

“China continuă să facă eforturi pentru a evita un război comercial, dar în faţa cererii tot mai mari a SUA de a-şi proteja banii, China nu are nicio altă soluţie decât să riposteze”, a raportat publicaţia citată.

Reţeaua de televiziune chineză de stat CCTV a precizat că ţara “are încredere în protejarea propriilor sale interese, dispune de multe mijloace”.

Un alt comentariu, scris de cercetătorul Jia Xiudong de la Institutul Chinez pentru Studii Internaţionale şi publicat în ediţia externă a Cotidianului Poporului, a susţinut că SUA încearcă să “suprime dezvoltarea Chinei”.

Bineînţeles, precizează Zero Hedge, acest lucru este complet incorect şi trebuie analizate tensiunile reale dintre cele două naţiuni, în cadrul cărora războiul comercial este doar o manifestare.