Supărări globaliste. Mass media de stat chineză: NATO “ar trebui aruncat la coşul de gunoi al istoriei”

Un editorial al publicaţiei oficiale a Partidului Comunist Chinez, Cotidianul Poporului, l-a lăudat luni pe preşedintele american Donald Trump pentru că aparent ar fi manifestat “dispreţ” pentru NATO. De altfel, publicaţia a cerut eradicarea deplină a alianţei militare vestice.

Cotidianul Poporului s-a plâns că NATO continuă să existe, precizând că alianţa “ar trebui să fie aruncată la coşul de gunoi al istoriei”. Ziarul a părut să fie dezamăgit în special de faptul că experţi americani în politică externă l-au condamnat pe Trump pentru că a criticat starea actuală a NATO în loc să îi ceară să desfiinţeze alianţa.

În plus, Cotidianul Poporului a comparat în mod nefavorabil NATO cu acordurile globale pe care le preferă regimul chinez, precum acordul nuclear iranian şi acordul pentru climat din Paris, sugerând că acestea merită să fie păstrate, susţinând că acordurile care ţin unită alianţa NATO nu merită acelaşi lucru.

“Specialişti în relaţii internaţionale sunt îngrijoraţi că SUA sub preşedintele Donald Trump, se va situa pe un loc periculos”, sugerează articolul, citând critici dure făcute în New York Times la adresa preşedintelui american. Articolul mai susţine că jurnaliştii de la Times “ignoră faptul că alianţe precum Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sunt relicve de pe vremea Războiului Rece şi ar trebui aruncate la coşul de gunoi al istoriei”.

În timp ce s-a opus aparentei respingeri de către Trump a acordurilor multilaterale, articolul din Cotidianul Poporului îl laudă totuşi pe liderul american pentru că s-a întrebat la un moment dat “dacă merită să fie păstrată alianţa condusă de SUA – o relicvă a Războiului Rece”. Contestarea scopului NATO este o “evoluţie pozitivă deoarece pune în centrul atenţiei necesitatea reformării sistemului internaţional”, scrie articolul.

“Ar trebui să trecem dincolo de teoriile tradiţionale ale relaţiilor internaţionale şi să construim pe baza obiectivelor şi principiilor Cartei ONU pentru a face o lume mai bună pentru toate ţările, nu doar pentru America”, precizează Cotidianul Poporului, susţinând în esenţă că alianţele Americii sunt în mod direct în dezacord cu interesele restului lumii (şi în special cu cele ale Chinei).

De fapt, ceea ce insinuează Cotidianul Poporului, organul propagandistic al Partidului Comunist Chinez, este că, în loc să îl atace pe Trump când acesta contestă NATO, lumea ar trebui să îl condamne pe şeful de la Casa Albă pentru ignorarea “necugetată” a acordurilor multilaterale de pe urma cărora beneficiază puternic China.

“Atacurile lui Trump asupra multilateralismului sunt într-adevăr necugetate şi ţările ar trebui să respingă încercările de a pune capăt multilateralismului şi de a slăbi cooperarea. Nu numai că el s-a retras din istoricul Acord de la Paris [pentru climat], dar a abandonat de asemenea şi acordul nuclear multilateral cu Iranul”, a adăugat Cotidianul Poporului.

Alianţa NATO - fiind formată în mare parte din state din vestul Europei şi câteva state post-sovietice – are rolul de a servi ca zonă tampon împotriva expansionismului rusesc, un motiv de mare îngrijorare după Războiul Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut ca existenţa prelungită a NATO să fie tot mai necesară având în vedee invaziile mai multor regiuni din Georgia şi Ucraina, deşi singurul teatru de luptă activ actual al NATO este în Afganistan. După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, Washingtonul a invocat Articolul 5 al tratatului NATO, care cere ca toţi membrii NATO să atace inamicul sau inamicii care atacă orice ţară membră NATO. Astfel, de atunci, alianţa a fost implicată activ în lupta împotriva talibanilor şi a mişcării teroriste Al-Qaeda în acea ţară.

Afganistanul are graniţă cu China, însemnând că războiul permanent din această ţară plasează trupele NATO chiar la graniţa Chinei. Pe când activităţile NATO ajută la împiedicarea incursiunilor talibane şi ale Al-Qaeda în China, ele asigură în acelaşi timp o prezenţă americană şi europeană prelungită la graniţa Afganistanului, lucru care ar putea submina capabilitatea Chinei de a-şi extinde graniţa în afară aşa cum a încercat să o facă în regiunea Doklam, care se învecinează cu India.

Preşedintele Trump a transmis un semnal major elitelor establishmentului din unele ţări precum Germania şi Franţa – care au eşuat în mod constant să îşi respecte obligaţiile faţă de tratatul NATO – când, la întâlnirea din luna iulie, el a cerut un angajament mai mare pentru alianţă. Trump nu numai că a sugerat că statele membre trebuie să ajungă să aloce 2% din PIB pentru apărare, aaşa cum cere NATO, dar alianţa ar trebui chiar să mărească pragul la 4%.

De asemenea, Trump a pus sub semnul întrebării angajamentul altor ţări NATO, în special al Germaniei, faţă de misiunea coaliţiei de a se asigura că agresiunea rusească nu afectează în mod negativ stabilitatea globală. Trump a acuzat guvernul german că îmbogăţeşte Rusia prin acordurile încheiate pentru gaz şi petrol, şi se aşteaptă ca cetăţenii contribuabili americani să finanţeze apărarea Germaniei faţă de acţiunile Rusiei.

“Este foarte trist când Germania încheie un acord masiv pentru petrol şi gaze cu Rusia şi noi ar trebui să facem de pază împotriva Rusiei, iar Germania va plăti Rusiei miliarde şi miliarde de dolari pe an. Noi protejăm Germania, protejăm Franţa, protejăm toate aceste ţări”, a afirmat Trump în timpul summitului NATO de luna trecută.

După acel summit, Global Times, o altă publicaţie controlată de guvernul comunist chinez, a sugerat că Trump ar putea rezolva disputa privind finanţarea prin reducerea fondurilor de apărare ale SUA şi limitarea activităţilor militare americane în străinătate.

“Membrii europeni au un sentiment de siguranţă datorită NATO, dar şi deoarece Rusia nu reprezintă acelaşi pericol pentru securitate precum l-a avut fosta Uniunea Sovietică pentru Europa. Are sens ca Europa să îşi reducă cheltuielile cu apărare. Calea corectă pentru Washington este aceea de a-şi reduce bugetul pentru apărare şi a ajunge la un echilibru”, a precizat Global Times.

În plus, Trump se află într-un război comercial dur cu China, impunând tarife comerciale la peste 800 de produse chineze, în valoare de aproximativ 34 miliarde de dolari. Beijingul a promis că va da replica. În plus, SUA a publicat în această lună o listă cu produse importate din China în valoare de 200 miliarde de dolari asupra cărora ar putea fi aplicate tarife în curând. Potrivit Biroului Reprezentantului Comerţului american, 6.031 de linii de produse vor fi taxate cu 10%. Lista va fi dezbătută timp de două luni înaintea unei posibile implementări de către preşedintele american, care a fost acuzat că încearcă să iniţieze un război comercial.

Totodată, relaţia dintre SUA şi UE s-a tensionat tot mai mult de la începutul lunii iunie, când SUA a impus tarife la importurile de oţel şi aluminiu din UE. Drept răspuns, Bruxelles-ul a anunţat aplicarea propriilor tarife la o serie de produse americane precum blugii Levi sau motocicletele Harley Davidson.

Totuşi, în 25 iulie, preşedintele american a afirmat că aceasta a fost o “zi foarte mare pentru comerţul liber şi echitabil”, deoarece împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-au angajat că vor relaxa tensiunile comerciale. Potrivit Euronews, Trump a susţinut că SUA şi UE au convenit să conlucreze pentru a elimina tarifele, barierele şi subvenţiile ce vizează produsele industriale din afara sectorului auto.

Trump s-a plâns de manipularea valutei, acuzând China, Uniunea Europeană şi alţii de manipularea valutelor lor pentru a menţine ratele dobânzii la niveluri scăzute “în timp ce SUA îşi creşte ratele şi dolarul devine mai puternic pe zi ce trece – confiscându-ne marele nostru avantaj competitiv”.