Război în cadrul Alianţei: UE va retalia “în câteva zile” dacă SUA impune noi sancţiuni anti-Rusia

În ceea ce pare a fi o dispută diplomatică majoră între Washington şi Bruxelles, Casa Albă a declarat, duminică, faptul că preşedintele american Donald Trump este pregătit să semneze o nouă lege privind înăsprirea sancţiunilor anti-Rusia, după ce liderii Senatului şi Camerei Reprezentanţilor au ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la un acord privind un proiect de lege pe această temă.

“Susţinem proiectul de lege şi vom continua să lucrăm cu Senatul şi Camera pentru a aplica acele sancţiuni dure împotriva Rusiei până când situaţia din Ucraina este soluţionată complet; şi, cu siguranţă, situaţia nu este soluţionată acum”, a declarat Sarah Sanders, secretar de presă al Casei Albe, în cadrul emisiunii This Week with George Stephanopoulos de la ABC.

În cursul zilei de sâmbătă, democraţii din Congresul SUA au declarat că sunt de acord cu republicanii în privinţa unui acord ce permite aplicarea de noi sancţiuni care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. Proiectul de lege respectiv va limita, de asemenea, orice acţiune a preşedintelui Trump de a suspenda sancţiunile împotriva Moscovei. Un oficial al Casei Albe, citat de Reuters, a precizat că viziunea administraţiei SUA asupra proiectului de lege s-a dezvoltat după ce au fost făcute unele schimbări, inclusiv adăugarea sancţiunilor împotriva Phenianului. Oficialul a mai precizat că administraţia “susţine direcţia în care se îndreaptă proiectul, dar că nu va adopta o poziţie concludentă decât atunci când există o lege finală şi nu mai sunt făcute alte schimbări”.

După cum a notat RT, restricţiile împotriva Rusiei fac parte din Countering Iran’s Destabilizing Activities Act, care vizează nu numai Teheranul, ci şi Coreea de Nord. Iniţial adoptate de Senatul SUA în luna iunie, noile măsuri urmăresc să impună noi sancţiuni economice asupra sectoarelor majore ale economiei ruse. Proiectul de lege va introduce, de asemenea, sancţiuni individuale pentru investiţiile făcute în proiectul gazoductului Nord Stream 2 al gigantului rus Gazprom, evidenţiind atât paşii ce vor fi făcuţi pentru a stânjeni construirea gazoductului, cât şi impunerea de sancţiuni companiilor europene care contribuie la acest proiect.

În timp ce se estimează o reacţie adversă din partea Rusiei, care probabil va aplica contrasancţiuni pe lângă expulzarea a 35 de diplomaţi americani şi confiscarea de proprietăţi americane în Rusia, răspunsul Uniunii Europene va fi monitorizat îndeaproape.

Conform unui memorandum intern divulgat presei, Bruxelles-ul a declarat că ar trebui să acţioneze “într-un interval de câteva zile” dacă noile sancţiuni plănuite de SUA împotriva Rusiei se vor dovedi a avea un efect dăunător asupra legăturilor comerciale ale Europei cu Moscova. Măsurile retaliatorii ale Bruxelles-ului ar putea include limitarea jurisdicţiei SUA asupra companiilor UE. Memorandumul, publicat de Financial Times şi Politico, a fost divulgat pe fondul amplificării opoziţiei europene faţă de proiectul de lege american privind noile sancţiuni anti-Rusia.

Memorandumul a precizat, aparent, că Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, este în special îngrijorat de faptul că noile sancţiuni vor neglija interesele companiilor europene. Juncker a declarat că Bruxelles-ul “ar trebui să fie pregătit să acţioneze într-un interval de câteva zile” dacă sancţiunile anti-Rusia vor fi “adoptate fără ca temerile UE să fie luate în considerare”, porivit Financial Times.

De asemenea, memorandumul UE mai avertizează că “măsurile ar putea afecta un număr mare de companii europene care desfăşoară afaceri legitime, pe baza măsurilor UE, cu entităţi ruse din sectoarele feroviar, financiar, al transporturilor maritime sau al mineritului, printre altele”.

De altfel, memorandumul sugerează că UE urmăreşte să obţină o “declaraţie publică” din partea administraţiei Trump că nu va aplica noi sancţiuni într-o manieră care ameninţă interesele europene, conform Politico. Alte opţiuni aflate pe masa discuţiilor includ declanşarea “statutului de blocare”, un regulament UE care limitează aplicarea legilor americane extrateritoriale în Europa. De asemenea, conform memorandumului, sunt luate în considerare şi o serie de măsuri retaliatorii care au legătură cu Organizaţia Mondială a Comerţului.

Comisia Europeană a precizat într-o declaraţie că “proiectul de lege privind sancţiunile împotriva Rusiei şi Iranului are la bază în principal consideraţii interne”, adăugând că acest proiect “ar putea avea consecinţe neintenţionate, nu numai în ceea ce priveşte unitatea transatlantică/G7, dar şi în ceea ce priveşte interesele UE în domeniul economiei şi securităţii energetice”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni, potrivit rapoartelor RT, că “am auzit de unele corecţii făcute în privinţa poziţiei administraţiei [SUA] asupra sancţiunilor şi vom aştepta răbdători până când această poziţie este prezentată clar”. Peskov a reiterat că Rusia consideră restricţiile ca fiind “contraproductive” şi afectând atât interesele americane cât şi cele ale Rusiei. Preşedintele Vladimir Putin a avertizat, de asemenea, că orice noi sancţiuni împotriva Rusiei vor rezulta doar în deteriorarea relaţiilor ruso-americane.

Germania, principalul partener comercial european al Rusiei, a declarat că proiectul de lege al SUA reprezintă o “mişcare ciudată”, promiţând la rândul său că va răspunde eventualelor noi sancţiuni. Unele corporaţii americane, inclusiv BP, ExxonMobil, General Electric, Boeing, Citigroup, MasterCard şi Visa au făcut lobby împotriva proiectului de lege. Aceste corporaţii, potrivit unui raport CNN, doresc anumite schimbări aduse proiectului şi, în acelaşi timp, lobbyştii şi unele asociaţii comerciale au vizitat în ultimele câteva zile Capitol Hill pentru a avea convorbiri cu membri ai Congresului SUA.