Raportul MCV. Ordonanţele graţierii şi mutilării Codului Penal în atenţia Europei

Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie, scriu experţii Comisiei Europene în ultimul Raport MCV pentru România, raport publicat la scurt timp după ce coaliţia PSD/ALDE au încercat să impună două ordonanţe prin care corupţii ar beneficia de reduceri de pedepse iar lupta anticorupţie ar fi afectată grav.

"Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate", se mai arată în Raport. Experţii adaugă, la notele de subsol, că "orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanţe de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere".

Reamintim că PSD şi ALDE se pregăteau să adopte două ordonanţe văzute de DNA, Parchetul General, CSM etc., drept lovituri grele la adresa luptei anticorupţie. Una dintre acestea vizează graţieri parţiale pentru corupţi, iar alta mutilează Codul Penal, minând instituţia denunţătorului, redefinind abuzul în serviciu în favoarea "abuzatorilor" etc. Demersul lor a fost stopat de apariţia preşedintelui Iohannis la şedinţa în care, potrivit presei, miniştrii Grindeanu se pregăteau să adopte cele două ordonanţe.

Ulterior, revoltaţi de tentativele PSD şi ALDE de a-şi salva corupţii, zeci de mii de români au ieşit duminică în stradă atât în Bucureşti cât şi alte oraşe ale ţării şi diaspora. La protest şi-a făcut apariţia şi şeful statului, acesta fiind aclamat la scenă deschisă.

Revenind la MCV, referitor la corupţia la nivel înalt, în raport se mai precizează că "atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie." Merită remarcat în context că, nu mai demult de ieri, Liviu Dragnea vorbea despre "acoperiţii din Justiţie" şi, vorbind despre dosarul fraudării referendumului din 2012, dosar în care a fost condamnat la închisoare cu suspendare, susţinea că "totul se plăteşte", sintagma nereferindu-se-se la el...

Experţii europeni mai precizează că "legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile" şi opinează că dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV.

În consecinţă, experţii europeni recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

De asemenea, Guvernului Grindeanu i se recomandă să aibă în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului.

Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei instituit în 1999 de către Consiliul Europei pentru a monitoriza conformarea cu standardele anticorupţie ale organizaţiei.

La rândul său, Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona, consideră experţii

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la toate nivelurile, experţii europeni apreciază strategia naţională anticorupţie (SNA) prezentată de Guvernul Cioloş în august 2016, opinând că aceasta are potenţialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupţiei dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător şi monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local.

"Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susţinerea acestor eforturi. Următoarele acţiuni prevăzute de Strategia naţională anticorupţie au o importantă deosebită şi includ termene care ar trebui respectate.", se mai arată în raport.

Următoarele acţiuni prevăzute de Strategia naţională anticorupţie au o importanţă deosebită şi includ termene care ar trebui respectate, consideră experţii.

- Toate instituţiile vor adopta planuri de integritate şi vor aplica măsurile planificate în materie de transparenţă a procesului decizional, a alocării bugetului şi a accesului la informaţii.

- Ministerul Justiţiei va institui indicatorii statistici pertinenţi pentru a furniza o situaţie de referinţă şi va monitoriza situaţia prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, percepţiile de corupţie sau luarea de mită.

- Cadrul legal pentru consilierii în materie de etică va fi consolidat, atât în ceea ce priveşte mandatul acestora, cât şi resursele.

- Va fi creat un index de integritate pentru administraţiile locale, măsurându-se indicatorii cheie pentru a se permite realizarea de comparaţii.

"Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei şi a corupţiei în procedurile de achiziţii publice rămâne o provocare serioasă. Măsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de control intern din cadrul autorităţilor contractante şi a sistemului informatic de verificări ex ante aleatorii şi bazate pe riscuri din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice sunt promiţătoare, dar sunt încă în faza de elaborare. Prezintă interes şi formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice.", mai arată specialiştii.

Ca şi recomndări generice în lupta anticorupţie, în raport sunt incluse următoarele:

- continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile);

- asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.