Raport privind activităţile subversive ale serviciilor speciale ruseşti în România. În el apar numele lui Simion, Şoşoacă, Dan Voiculescu şi Guşă

Un raport vizând activităţile subversive ale serviciilor speciale ruseşti elaborat de Centrul pentru Reforma Apărării şi agenţia de presă GUiLDHALL include mai multe nume foarte sonore în spaţiul public românesc. Politicieni precum George Simon, Diana Şoşoacă, Claudiu Târziu, dar şi alte personaje celebre din ţara noastră sunt nominalizate, cu subiect şi predicat, ca agenţi de influenţă rusă.

Potrivit agenţiei citate, la peste un an şi jumătate de la invazia rusă pe scară largă, sprijinul acordat Ucrainei de către cetăţenii ţărilor membre ale Uniunii Europene rămâne foarte ridicat. Conform datelor publicate în cadrul proiectului Eurobarometru, 64% dintre europeni susţin furnizarea de ajutor militar şi economic Ucrainei, iar 88% dintre respondenţi susţin furnizarea de ajutor umanitar. În acelaşi timp, în aproape fiecare ţară din Uniunea Europeană există forţe politice şi alţi (aşa-zişi) reprezentanţi ai societăţii civile care cer în mod consecvent să se oprească acest ajutor. Având în vedere măsura în care acestea corespund cu agenda oficială a guvernului rus şi având în vedere legăturile personale şi profesionale ale celor implicaţi cu fosta URSS şi Rusia contemporană, ele poartă semnele unor măsuri speciale de influenţă din partea serviciilor speciale ruseşti şi, prin urmare, merită o atenţie deosebită.

Politicieni români ale căror acţiuni corespund agendei ruse

România oferă ajutor militar şi joacă un rol strategic în transportul armelor occidentale către Ucraina şi exportul de grâu ucrainean. De asemenea, România este partenerul Ucrainei în cadrul implementării strategiei de securitate a NATO în Europa de Est.

În România, un adversar activ al furnizării de ajutor militar Ucrainei este partidul de extremă dreapta AUR, care are o istorie lungă de legături cu Federaţia Rusă, se arată în raportul elaborat de Centrul pentru Reforma Apărării şi agenţia de presă GUiLDHALL.

De exemplu, fondatorul partidului, omul de afaceri român Dorin Moris Lulea, a semnat în 2016 un contract pe patru ani pentru restaurarea singurei clădiri din România care aparţine oficial guvernului rus - Reprezentanţa Comercială a Federaţiei Ruse (fosta clădire a NKVD), iar banii primiţi au fost investiţi în mişcarea menţionată mai sus a "unioniştilor". Eternul aspirant la preşedinţia României, propus pentru funcţia de prim-ministru de către acest partid, Călin Georgescu, a organizat vizite în România ale cunoscutului ideolog al Kremlinului, Aleksandr Dughin, unde acesta a construit o reţea de "prieteni ai Rusiei". Ideologul partidului este fostul corespondent al Sputnik-ului rus, Ovidiu Hurduzeu.

Opoziţia faţă de furnizarea de arme către Ucraina - poziţia oficială a partidului AUR.

La începutul războiului, liderul său, George Simion, s-a opus furnizării de arme Ucrainei, numind acest ajutor „intrare a României în război”. Trebuie reamintit că guvernul rus susţine o poziţie similară, numind ajutorul militar acordat ţărilor NATO „participare NATO la război”. În campania care prezintă semne ale influenţei serviciilor speciale ruse pentru subminarea ajutorului militar către Ucraina sunt implicaţi şi alţi actori care au legături cu Federaţia Rusă.

Una dintre aceştia este senatoarea româncă Diana Şoşoacă (aleasă pe lista AUR). După invazia Rusiei în Ucraina, în martie 2022, senatoarea a trimis o scrisoare către guvernul României şi ambasadele statelor occidentale, cerând oprirea furnizării de arme Ucrainei. Şase alţi parlamentari au semnat scrisoarea: Dumitru Coarnă, Mihai Lască, Francisc Tobă (între timp decedat n.r.), Daniel George Rusu şi Ciprian Ciubuc. Toţi semnatarii sunt sau au fost membri AUR. În aceeaşi lună, în martie 2022, Şoşoacă, Lască, Tobă şi Coarnă au avut o întâlnire oficială cu ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, în care au prezentat poziţia „neutralităţii României în război”, care implică neacordarea de arme Ucrainei.

Diana Şoşoacă la Ambasada Rusiei, mai 2023, cu ocazia sărbătoririi „Zilei Victoriei”

La exact un an, în martie 2023, în timpul dezbaterilor în Parlamentul României cu privire la extinderea ajutorului pentru Ucraina şi necesitatea sporirii sancţiunilor anti-ruse, cinci parlamentari au fost împotriva semnării unei astfel de declaraţii: cei trei participanţi la întâlnirea cu ambasadorul rus - Şoşoacă, Lască şi Ciubuc, un alt membru AUR, şi social-democratul Daniel Ghiţă.

În campania de opoziţie faţă de ajutorul pentru Ucraina mai este implicat şi liderul altui partid român, PIN (Partidul Iniţiativei Naţionale) - Cosmin Guşă.

În timp ce era membru al Partidului Social-Democrat, Guşă s-a implicat în „apropierea” faţă de Rusia şi a semnat un acord de cooperare cu partidul lui Vladimir Putin, „Uniunea Rusă”. În 2006, fiind liderul partidului PIN, a vizitat Moscova, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii oficiali ai Rusiei pentru „dezvoltarea relaţiilor interstatale”.

Printre alte persoane publice din România care se opun furnizării de arme Ucrainei se numără şi fostul campion mondial la tenis, Ilie Năstase, care are, de asemenea, legături profesionale cu Rusia. Năstase a fost membru al comitetului organizatoric al turneului de tenis rus „Cupa Peter”. A manifestat dorinţa de a se muta în Rusia, urmând exemplul actorului francez, cunoscut pro-rus, Gerard Depardieu.

Trebuie menţionat că debutul campaniei de obţinere a cetăţeniei ruse şi de mutare în Rusia a unor „vedete” occidentale, sportivi şi alte personalităţi publice, după anexarea Crimeii şi invazia împotriva Ucrainei în 2014, prezintă indiciile unei operaţiuni speciale a serviciilor speciale ruse pentru construirea unei imagini pozitive a Rusiei.

Subminarea asistenţei militare pentru Ucraina sub acoperirea "căutării păcii"

Utilizarea mişcărilor şi organizaţiilor internaţionale care pretind că susţin "pacea" pentru a-şi urmări, sub această acoperire, agenda, a fost larg utilizată de serviciile secrete încă din perioada Uniunii Sovietice. De exemplu, Consiliul Mondial al Păcii, creat de Partidul Comunist Sovietic, a fost utilizat activ pentru a descuraja Statele Unite în timpul "războiului rece".

În Rusia modernă, serviciile secrete utilizează, de asemenea, mişcări pacifiste din Occident ca acoperire pentru propriile lor operaţiuni de influenţă, inclusiv operaţiuni de subminare a asistenţei militare şi tehnice pentru Ucraina, precum cele din Germania sau Statele Unite, după începerea invaziei la scara largă în 2022.

În România, din când în când, se aud apeluri pentru "pace", dar în acelaşi timp, cereri pentru oprirea asistenţei militare acordate Ucrainei. De exemplu, în august 2023, la Bucureşti, a avut loc o manifestaţie organizată de organizaţia internaţională Humanity for Peace (Omenirea pentru pace), care pare să fie o organizaţie de acoperire a serviciilor secrete ruseşti.

Principală cerinţă a evenimentului a fost încetarea furnizării de arme Ucrainei. Unii dintre sponsori ai Humanity for Peace includ Partidul Comunist al SUA şi Institutul Schiller, ai cărui fondatori susţin o agendă similară Kremlinului privind "Crimeea rusă şi Donbas", afirmând că "evenimentele de la Bucea sunt false" şi că "libertatea presei" există doar în Rusia şi alte astfel de afirmaţii.

În plus, în martie 2022, în timpul campaniei de solicitare a sprijinului preşedintelui Ucrainei către parlamentarii ţărilor occidentale, care includea, printre altele, cerinţe pentru furnizarea de arme, înaintea unei astfel de intervenţii în parlamentul României, deputatul Partidului Social Democrat, Daniel Ghiţă, a declarat că va "ieşi din sală" şi a făcut un apel pentru "pace, în loc de campanii de imagine în timp de război".

Daniel Ghiţă este un fost membru al Partidului "Uniunea României" care are un acord de parteneriat cu partidul polonez pro-rus "Zmiana", ai cărui membri au fost "observatori" la "pseudo-referendumurile" din Crimeea şi din estul Ucrainei în 2014, iar liderul său, Mateusz Piskorski, a fost arestat în Polonia pentru spionaj în favoarea Rusiei.

De asemenea, în campania de subminare a relaţiilor româno-ucrainene prin inflamarea temei pretenţiilor teritoriale ale Ucrainei asupra Bucovinei, merită menţionată coordonarea eforturilor dintre AUR şi alţi participanţi care au legături cu Federaţia Rusă şi URSS. De exemplu, în septembrie 2022, fostul ministru al afacerilor externe al României, care era considerat un posibil candidat prezidenţial din partea AUR, Andrei Marga, a apelat la "împărţirea Ucrainei între Rusia, Ungaria şi România" şi la "revenirea Bucovinei în componenţa României". Conform CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), în 1977, Andrei Marga a fost recrutat de Securitate.

Declaraţia lui Marga a fost susţinută de liderul AUR, George Simion, care a afirmat că "Bucovina de Nord este istoric România". Aceste declaraţii sincronizate au fost utilizate în cadrul unei operaţiuni de informaţii proprii de către Sputnik România. Culmea "coincidenţei": în noiembrie 2022, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că România, Polonia şi Ungaria au presupuse revendicări teritoriale asupra Ucrainei.

În cadrul campaniei, a fost implicat şi un oligarh român apropiat de AUR, Dan Voiculescu.

În noiembrie 2022, postul său de televiziune, Antena 3/CNN, a difuzat un sondaj de opinie în care 70% dintre români păreau să susţină "revenirea Bucovinei". Conform CNSAS, Dan Voiculescu, la fel ca şi Andrei Marga, a fost recrutat de Securitate în perioada sovietică. Codul său de agent era "Felix".

Postul lui Dan Voiculescu a susţinut că, potrivit sondajului respectiv, 70% dintre respondenţi par să susţină "revenirea Bucovinei". În plus, în martie 2023, Diana Şoşoacă, senator român şi liderul partidului S.O.S., a cerut în mod deschis rezilierea acordului de prietenie şi graniţă cu Ucraina şi anexarea Bucovinei şi a insulei Şerpilor, depunând un proiect de lege în aceste sens. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a răspuns prin impunerea de sancţiuni împotriva Dianei Şoşoacă pentru "ameninţarea securităţii naţionale". Această declaraţie, precum şi cea a lui Marga şi a lui Simion, au fost susţinute de mass-media de stat ruse.

În cadrul acestei campanii, a fost implicat şi co-liderul AUR, Claudiu Târziu. În iunie 2023, el a propus în Senat să se ţină un moment de reculegere în memoria "ocupării Bucovinei de Nord" cu 83 de ani în urmă.

Opoziţia faţă de transportul de cereale ucrainene pe teritoriul românesc

După retragerea Rusiei din "acordul cerealelor", România pare să devină un partener cheie al Ucrainei pentru tranzitul cerealelor ucrainene - guvernele celor două state au semnat un acord pentru dublarea volumelor de tranzit prin teritoriul românesc. Premierul român a declarat că se plănuieşte ca 60% din întregul export agricol ucrainean să treacă prin România.

În acelaşi timp, reprezentanţii partidului AUR desfăşoară activităţi care par a fi măsuri speciale de influenţă, îndreptate nu numai împotriva importului de produse agricole ucrainene în România, ci şi pentru interzicerea tranzitului acestora prin teritoriul ţării.

Astfel, conform informaţiilor prezentate de mass-media românească, încă înainte de semnarea acordului între guvernele Ucrainei şi României, liderul AUR, George Simion, s-a pronunţat în favoarea interzicerii importului şi tranzitului de cereale ucrainene prin teritoriul românesc. La rândul său, co-liderul partidului, menţionat în cadrul campaniei de subminare a relaţiilor româno-ucrainene, Claudiu Târziu, a afirmat că măsurile temporare de suspendare a importului ucrainean sunt "insuficiente" şi a insistat asupra "interzicerii tranzitului".

Înainte de retragerea Rusiei din "acordul cerealelor", alt deputat AUR a apărut în timpul dezbaterilor parlamentare cu un apel către celelalte forţe politice parlamentare în care a criticat "avantajul tranzitului cerealelor ucrainene faţă de cele româneşti" în portul Constanţa şi a afirmat că "fermierii români suferă pierderi din cauza cerealelor ucrainene".

In raport se mai arată că, deşi lui George Simion i s-a interzis să intre în Moldova, în ţară funcţionează o filială a partidului său politic - AUR Moldova, care desfăşoară activităţi care ar fi influenţate de serviciile speciale ruse. De exemplu, în decembrie 2022, liderul AUR, George Simion, a cerut guvernului român să oprească orice finanţare a guvernului moldovean, numind astfel de finanţări "activităţi anti-româneşti" care împiedică unificarea României şi Moldovei. Astfel de acţiuni sunt in linie cu interesele Kremlinuliu.

Claudiu Târziu şi Dan Puric

În 2014, după spargerea contului de e-mail al asistentului lui Alexandr Dughin, Grigori Gavriş, de către grupul de hackeri "Şaltai-Boltai", a fost publicată o listă a partenerilor "Mişcării Eurasiatice" din România - o listă de persoane care s-au întâlnit personal cu Dughin sau cu reprezentanţii echipei sale şi au consimţit să participe la activităţile de informare sau organizare ale "Mişcării Eurasiatice". Remarcabil este faptul că jumătate din această listă erau "unionişti". Exemple includ co-liderul AUR, Claudiu Târziu, istoricul Mircea Dogaru, teologul Mihai-Andrei Aldea, regizorul şi scriitorul Dan Puric şi alţii.