Raeţchi, deputat de Diaspora: Marile schimbări politice încep de la o scânteie a cărei importanţă mai că n-o ghiceşti la început

Ovidiu Raetchi, deputat de Diaspora.
Ovidiu Raetchi, deputat de Diaspora. (Ovidiu Raetchi)

În Diaspora nu e vorba de proastă organizare, lipsă de fonduri, incapacitate logistică, ci de o operaţiune deliberată prin care statul român, folosind aceste mijloace, împiedică deliberat sute de mii de români să voteze, totul pe motiv că votul acestora este considerat greşit: inadecvat politic, a acuzat luni deputatul de Diaspora, Ovidiu Raeţchi.

"Marile schimbări politice – violente sau nu – încep de la o scânteie a cărei importanţă mai că n-o ghiceşti la început. Ponta a ajuns la putere, de pildă, pentru că românilor le-a sărit muştarul din cauza unui ton răstit folosit la adresa lui Raed Arafat; n-au ridicat baricade când li s-au tăiat salariile, au suportat cu stoicism anii nesfârşiţi ai lui Boc şi Udrea – dar când un palestinian a fost jignit de preşedinte, au ieşit în stradă (la fel se întâmplase, pe un fond mai conspiraţionist, şi cu maghiarul Tokes în 1989). Când MAE a tratat cu indolenţă, tupeu şi lehamite problema votului românilor din Diaspora, nimeni nu s-ar fi gândit că tocmai de aici, de la mama naibii, din Paris, Londra sau Bruxelles, se poate aprinde scânteia anti-PSD", scrie Raeţchi pe site-ul stiripesurse.ro

Mecanismul

Deputatul de Diaspora a explicat că mecanismul prin care diplomaţii roşii blochează alegerile de peste hotare a mai fost folosit – şi părea că trece neobservat. Pentru a ilustra cum funcţionează mecanismul, Raeţchi a vorbit despre "cazul şcoală" al Israelului – cu electorat românesc tradiţional de dreapta, de la europarlamentare.

"Ştiţi câte secţii au fost înfiinţate în Israel în primăvara lui 2014? Trei. Ştiţi câte secţii au fost acolo la parlamentarele din 2012? Tot trei! "Acelaşi număr de secţii" – vor spune oficial cei de la MAE; dar e o şmecherie. Cele trei secţii din 2012 erau în Tel Aviv, Ierusalim şi Haifa; cele trei secţii din 2014 au fost în Tel Aviv, Tel Aviv şi Tel Aviv. În Haifa – unde e cea mai mare şi mai activă comunitate românească – nu s-a mai putut organiza o secţie (şi, nu uitaţi, duminica e în Orientul Mijlociu zi de lucru, turismul electoral e exclus); în Tel Aviv însă, unde există teoretic o filială PSD Israel – şi unde votează mai puţini români – au existat resurse pentru trei centre de votare; două dintre ele, desigur, n-au fost utilizate de nimeni, dar au fost foarte utile pe hârtie", a precizat acesta.

Acest mecanism a fost folosit şi în stabilirea centrelor de votare pentru prezidenţiale: "Numărul secţiilor a rămas neschimbat", a explicat Raeţchi, care însă subliniază că reglajele fine au redus masiv capacitatea de vot: multe din aceste secţii au fost fixate în zone fără români – "mai lipsea puţin să avem centre în Alaska, Anzi şi Sahara". Totodată, acesta a evidenţiat că au fost puţine ştampile şi multă birocraţie, astfel încât durata medie a votului să fie întinsă la maxim.

"Rezultatul: într-o Diasporă cu potenţial de vot de un milion şi jumătate de români, au putut vota doar 10% din aceştia. Şi au făcut-o masiv cu Klaus Iohannis şi Monica Macovei. Şi nu doar în Occident: datele din Orientul Mijlociu şi nordul Africii – de care mă ocup eu – vorbesc de la sine. MAE era conştient că a subdimensionat grav capacitatea efectivă de vot de peste hotare. A fost avertizat de toţi parlamentarii de Diaspora – şi de ONG-urile românilor de pretutindeni. Niciodată nu a răspuns serios semnalelor de alarmă trase de noi; s-a răţoit, ne-a luat peste picior şi a repetat mantra salvatoare: "Numărul secţiilor a rămas neschimbat", a mai precizat deputatul.

Exemple de "trimiteri la plimbare" venite din partea MAE

Când deputatul Tomac a cerut mai multe secţii de vot în Chişinău, secretarul de stat Radu Pogdorean i-a răspuns – în calitate de demnitar: "Dacă ar fi să luăm în serios propunerea activistului Tomac ar însemna că numărul cetăţenilor români din Chişinău a crescut, de la ultimele alegeri prezidenţiale, de peste 10 ori, ceea ce nu se verifică în datele statistice existente la nivelul instituţiilor abilitate ale statului român”.

Când Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa a solicitat Ministerului Afacerilor Externe dublarea numărului secţiilor de votare – a fost trimisă la plimbare, a afirmat Raeţchi.

Când senatorul Badea a anunţat că votul în Occident ridică probleme, fiind organizate secţii în zone fără români, oficialul Podgorean a răspuns: "Este dreptul domnului senator Viorel Badea de a face campanie electorală pentru cine doreşte. Aceasta nu îi dă, însă, dreptul ca, prin declaraţiile sale, să afecteze neîntemeiat imaginea unor instituţii publice, care prin statutul lor, nu manifestă partizanat politic”.

"Aşa s-a ajuns ca în faţa ambasadelor şi consulatelor româneşti să se scandeze în miez de noapte "Libertate!", "Jos Ponta!", "Deşteaptă-te române!". În Diaspora nu e vorba de proastă organizare, lipsă de fonduri, incapacitate logistică – ci de o operaţiune deliberată prin care statul român – folosind proasta organizare, lipsa de fonduri şi incapacitatea logistică – împiedică deliberat sute de mii de români să voteze. Pentru ca votul acestora este considerat greşit: inadecvat politic", a explicat Raeţchi.

În viziunea deputatului, vestea proastă este că această operaţiune le-a reuşit în turul I şi le va reuşi în turul II; oricât s-ar schimba lucrurile în următoarele două săptămâni, afluxul Diasporei la vot tot va fi gâtuit prin mijloace birocratice, iar vestea bună este că toate aceste eforturi nu-i mai ajută la nimic.

"Marile schimbări politice – spuneam mai sus – încep de la o scânteie a cărei importanţă mai că n-o ghiceşti la început. Iar în Diasporă, ieri seară, această scânteie s-a produs. Poate MAE să închidă de-acum toate secţiile din ambasade şi consulate: vor vota cei din România pentru a-i răzbuna pe românii de peste hotare. Mojicia şi nedreptatea se plătesc în politica românească; întrebaţi-l pe Băsescu despre Raed Arafat", a concluzionat deputatul de Diaspora.