R. Moldova: Procurorul general cere pedepsirea judecătoarei care s-a pronunţat pentru organizarea referendumului
După ce a luat decizia de organizare a referendumului constituţional pentru care au semnat peste 400 de mii de cetăţeni, o judecătoare de la Curtea de Apel riscă până la cinci ani de puşcărie.
Eduard Harunjen, procuror general interimar (timpul.md)
Judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Domnica Manole, care a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul de modificare a Constituţiei, pentru care au semnat peste 400 de mii de cetăţeni, la îndemnul Platformei „Demnitate şi Adevăr” , ar putea fi pedepsită la cererea procurorului general interimar.
În acuzaţiile sale, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, se bazează pe argumentele expuse ulterior de Curtea Supremă de Justiţie, instanţă ce a casat decizia magistratei de la Curtea de Apel. Pe de altă parte, judecătoarea califică acuzaţiile drept nefondate, considerându-se nevinovată.
Procurorul general interimar a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o sesizare, în posesia căreia a intrat Jurnal TV prin intermediul unei persoane care a dorit să-şi păstreze anonimatul, cerând acordul cu privire la începerea urmăririi penale şi pedepsirea judecătoarei Domnica Manole.
În cererea adresată CSM, Harunjen susţine că judecătoarea de la Curtea de Apel ar fi pronunţat cu bună ştiinţă o hotărâre contrară legii. Printre argumentele procurorului general interimar se numără adoptarea unei hotărâri ilegale, interpretarea eronată a legii şi depăşirea limitelor împuternicirilor.
Domnica Manole a pregătit şi ea un document care urmează să fie prezentat Consiliului Superior al Magistraturii şi potrivit căruia argumentele procurorului general interimar ar fi bazate pe o interpretare eronată a deciziei CSJ. În apărarea sa, magistrata invocă legislaţia internaţională cu privire la răspunderea penală a judecătorilor ce prevede că magistraţii nu trebuie să fie responsabili personal în cazul în care decizia lor este modificată într-o cale de atac şi exclude răspunderea pentru modul de interpretare a legii, cu excepţia cazurilor de rea-credinţă, notează jurnal.md.
„Procurorul general interimar mai scrie că decizia mea a fost calificată de CSJ drept "ilegală". Termenul de "hotărâre ilegală" utilizat de către o instanţă superioară la casarea unei hotărâri judecătoreşti a instanţei inferioare are o cu totul altă însemnătate şi natură juridică. Dacă urmăm logica procurorului general interimar, atunci toţi judecătorii ale căror hotărâri sunt casate de instanţele superioare urmează să fie traşi la răspundere penală, ceea ce este un absurd. (...)
Consider că pentru a nu fi suspectat de intimidări sau descurajări la adresa judecătorilor, procurorul general este obligat să anexeze la sesizare sau să invoce cel puţin un început de probă de comitere a unei infracţiuni. De fapt, procurorul general invocă drept probe unele constatări făcute de CSJ în cadrul unui proces civil. (...) Consider această sesizare drept nemotivată, nesusţinută de nici măcar un început de probă şi o calific ca o descurajare a judecătorului în efectuarea justiţiei”, a declarat Domnica Manole în apărarea sa.
Solicitarea procurorului general interimar urmează să fie examinată în şedinţa de marţi a Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul în care se va accepta audierea magistratei de la Curtea de Apel în baza articolului din Codul Penal, ''pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei decizii contrare legii", invocat de Harunjen, aceasta riscă amendă de până la 16 mii de lei sau închisoare de până la cinci ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la cinci ani.
Notabil este faptul că şi Comisia Electorală Centrală a sesizat Inspecţia Judiciară din subordinea CSM, solicitând o pedeapsă disciplinară pentru aceeaşi decizie luată de judecătoarea Domnica Manole.
Amintim că la 30 martie, membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC), cu mandatele expirate, au anulat peste 405.000 de semnături în vederea organizării unui referendum republican privind modificarea Constituţiei RM. Preşedintele CEC, Iurie Ciocan, a invocat faptul că nu ar fi fost respectate condiţiile privind numărul minim de semnături pe unitate administrativ-teritorială.
La 14 aprilie, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia CEC din 30 martie, care ulterior a fost admisă de Curtea Supremă de Justiţie. Astfel iniţiativa Platformei DA de a organiza referendumul republican pentru modificarea Constituţiei a fost respinsă, iar cele peste 400.000 de semnături au fost anulate definitiv.
