Lider PLDM: ”R.Moldova riscă să ajungă un stat autoritar camuflat, de tip hibrid” (interviu)

”Riscul major este ca R.Moldova să ajungă un stat autoritar camuflat, de tip hibrid, în care în realitate deciziile nu se iau în guvern şi în Parlament, dar în retorica internă şi internaţională se spune că este un stat care încearcă să promoveze reforme şi menţine cursul pro-european”, susţine Vadim Pistrinciuc, vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din R.Moldova, într-un amplu interviu acordat Epoch Times.

Epoch Times: Cum se explică în opinia Dvs. declinul unei formaţiuni PLDM, care a fost principala formaţiune politică din R.Moldova, şi acum a ajuns în sondaje în marja de eroare? De ce a decontat acest partid cel mai mult nemulţumirea oamenilor, corupţia şi lipsa reformelor?

Paradoxul acestei situaţii este că nu a decontat doar PLDM, ci toate partidele pro-europene. Sondajele sunt variate, de multe ori la noi în R.Moldova se mai folosesc şi pentru a influenţa un pic opinia publică.

Situaţia noastră nu este foarte bună. Cu toţii suntem sub prag. Cel mai curios şi grav este că şi guvernarea, care controlează totul în ţară, este şi ea într-o situaţie proastă. Am trecut prin şocul trecerii în opoziţie, am fost ţinta unor atacuri fără precedent, rupere de partid. Aşa se explică că trecem printr-o perioadă mai grea, dar avem şi de unde creşte. Dar când eşti la guvernare şi ai 5-6% încredere din partea populaţiei este şi mai grav.

Nu este un fenomen neaşteptat. Criza politică din 2015 precedată de cea bancară au dus nu doar la o scădere teribilă a încrederii cetăţenilor în instituţii, dar şi la o erodare totală a partidelor care erau la putere, dar şi în opoziţie.

Noi am încercat să negociem până în ultimele zile cu guvernarea, dar când am început aceste negocieri, unul dintre liderii PDM s-a scăpat şi a spus că nu e interesat să discute cu PLDM, ci cu politicieni aparte din acesta. Noi am pus două condiţii pentru a rămâne la guvernare: să nu existe o monopolizare totală a puterii executive de către PD şi măcar un început de depolitizare a instituţiilor. După această fraudă bancară, era ultranecesar să demonstrăm că Sistemul se autopurifică, că facem nişte schimbări cât de mici. Colegii de coaliţie îşi doreau însă să preia toată puterea - funcţia de premier şi preşedinte al Parlamentului – şi să păstreze şi controlul asupra justiţiei.

Au fost cumpăraţi deputaţi...

Mulţi dintre ei erau aprinşi susţinători ai mersului în opoziţie, dar totul a fost surpriză. Vineri seara te duci acasă cu o idee despre echipa ta şi luni dimineaţă apar 7 colegi cu semnătură în alb că sunt gata să susţină un guvern. Faptul că au făcut nişte comunicate seci, s-au ascuns de presă şi n-au comunicat nici cu colegii demonstrează că ieşirile acestea au fost puternic regizate, nu voluntare.

Merge R.Moldova spre un stat autoritar în prezent?

R.Moldova alunecă într-o formă de stat autoritar, dar nu în sensul clasic, pentru că nu are autoritate în faţa cetăţenilor. Situaţia nu este încă pierdută. Se încearcă aprobarea unor legi şi promovarea unor reforme, dar instituţiile statului şi justiţia aduc în fiecare săptămână un exemplu că sunt controlate, prin faptul că se produc spălări de miliarde de dolari din Rusia şi scoateri de sub urmărire şi privarea de orice răspundere a unor personaje dubioase. Riscul major este ca R.Moldova să ajungă un stat autoritar camuflat, de tip hibrid, în care în realitate deciziile se iau în unele cercuri de influenţă, nu în guvern şi în Parlament, dar în retorica internă şi internaţională se spune că este un stat care încearcă să promoveze reforme şi menţine cursul pro-european.

Bolşevicii spuneau Jos dictatura capitalului! Nu avem un dictator deocamdată, dar avem un politician oligarh ultrainfluent care nici nu neagă că are o influenţă decisivă asupra politicului, business-ului şi mass-mediei. Nu sunt însă de acord cu cei care spun că R.Moldova este un stat total capturat. Atâta timp cât mai există opoziţie, mass-media de alternativă, o societate civilă care nu este încă matură, statul nu este pe deplin capturat. Cred însă că dacă într-un an nu se aşează lucrurile şi nu se vede realitatea aşa cum este ea că sub paravanul unor legi, strategii şi hârtii care se aprobă, de fapt se doreşte doar întărirea unei verticale a puterii nu în folosul cetăţeanului, ci a unui om sau grup de interese, R.Moldova va avea de suferit foarte mult.

Atunci când vii şi spui că eşti încântat de reformele care se produc în R.Moldova, făcând referire la nişte legi care nu funcţionează, iar cetăţeanul de rând simte că justiţia nu este independentă, este o mare problemă.

Nu riscă girarea guvernului Filip de către România şi ceilalţi parteneri externi ai R.Moldova să-i dezamăgească pe moldoveni, care să se îndepărteze de aceştia?

Da, în mediile intelectuale şi foarte bine informate a fost o dezamăgire profundă. O altă parte a societăţii nu simte atât de bine nuanţele. Multe ţări au dat un gir diplomatic la învestirea guvernului. Problema acestui guvern nu este numai de legalitate – au fost votaţi la miezul nopţii şi într-un timp record cu care putem să intrăm în Guiness Book. Ceea ce dezamăgeşte cetăţenii cel mai mult este însă atunci când cineva de afară spune despre anumite lucruri sumbre că sunt roz. Atunci când vii şi spui că eşti încântat de reformele care se produc în R.Moldova, făcând referire la nişte legi care nu funcţionează, iar cetăţeanul de rând simte că justiţia nu este independentă, este o mare problemă. Când reprezentantul unui partid de guvernare este absolvit de justiţie pentru o crimă pe care a făcut-o, oamenii nu înţeleg ce Europă este asta. Când primarul fură şi pleacă la partidul de guvernământ ca să aibă imunitate şi să poată fura mai departe.

Noi nu vrem ca R.Moldova să fie izolată, chiar dacă guvernul care conduce acum ţara este unul foarte nepopular, dar lucrurile trebuie nuanţate când se face referire la R.Moldova. Instituţiile statului nu funcţionează. Cetăţeanul simplu nu crede în actul de justiţie. Instituţiile care trebuiau să prevină fraudele n-au făcut-o.

Cum vedeţi performanţele guvernului Filip până în prezent? A început acesta reformele necesare din perspectiva angajamentelor luate de R.Moldova prin acordul de asociere, aşa cum pretinde? De asemenea, cum vedeţi cazul Filat, care este scos singurul vinovat pentru furtul miliardului?

Nu am văzut un proces în care o persoană bănuită să fie atât de izolată şi să se evite caracterul public al unei judecăţi. Se încearcă punerea tuturor problemelor din ţară pe seama lui Vlad Filat. Nivelul de secretomanie întăreşte impresia că este un caz cu profunde implicaţii politice. De asemenea, se încearcă identificarea unui ţap ispăşitor care să atragă energia negativă.

În ceea ce priveşte reformele, foaia de parcurs presupune aprobarea unor legi. În realitate este un proces prin care se adoptă nişte legi nefuncţionale, care nu se aplică. În Rusia, înainte de evenimentele tragice din Ucraina şi de anexarea Crimeei, atunci când administraţia de la Kremlin pierdea din rating a apărut un fenomen – imprimanta nebună. Au pus Duma de Stat să scoată legi peste legi, care ţin de justiţie, de afaceri, o inflaţie de legi. Din cauza acestei crize de credibilitate externă şi internă, actuala putere încearcă să facă cât mai multe legi care nu funcţionează. Se spune că spaţiul mediatic în R.Moldova este foarte puternic afectat de propaganda rusească, dar şi de faptul că nu există mass-media independentă şi este monopol pe piaţa mediatică. I se atribuie 4 sau 6 canale domnului Plahotniuc. Presa independentă este ghemuită în Internet unde mai poate să existe. S-a aprobat o lege care spune că o persoană nu trebuie să deţină mai mult de o licenţă de televiziune, dar care intră în vigoare în 2018. Până atunci mai facem un amendament. Sau altă lege extrem de importantă, legea procuraturii, pe care am votat-o şi noi ca partid de opoziţie pentru că am participat la elaborarea ei.

Legea este perfect europeană, dar o dai unei instituţii care nu că nu s-a reformat, dar nici măcar nu s-a purificat de elemente foarte periculoase. Spaţiul mediatic era plin de investigaţii independente jurnalistice despre personaje din procuratură şi justiţie. În România, instituţiile statului ar fi cercetat, dar la noi n-a urmat nimic după aceste dezvăluiri. Ba mai mult, persoanele acestea au fost promovate.

Va urma partea a doua despre alegerile prezidenţiale şi aşa zisa stabilitate.