Ucraina suspendă comerţul cu peninsula Crimeea. Rusia nu va fi încântată

Situaţia crimeenilor se va complica şi mai mult după intrarea în vigoare a unui ordin guvernamental ucrainean cu privire la suspendarea comerţului cu peninsula anexată de Rusia.
.
. (Ki Price / AFP / Getty Images)

Un ordin guvernamental ucrainean pentru suspendarea comerţului cu peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a intrat în vigoare.

Activiştii civici – mulţi dintre ei din comunitatea crimeeană a tătarilor şi care au obstrucţionat traficul rutier dintre peninsulă şi restul Ucrainei începând cu septembrie 2015 – au declarat că majoritatea dintre ei se vor întoarce acasă, în timp ce unii vor mai rămâne pentru a monitoriza respectarea noii politici.

Decizia de a suspenda comerţul a fost adoptată de Kiev în 16 decembrie 2015, conform RFE/RL.

În plus, Crimeea a suferit pene serioase de curent după ce persoane necunoscute au sabotat în 21 noiembrie 2016 liniile de înaltă tensiune folosite pentru a furniza electricitate ucraineană în peninsulă. Energia electrică a fost reluată după eforturi comune din partea Rusiei şi Ucrainei, dar numai până în 30 decembrie, când a avut loc o nouă operaţiune de sabotare.

Săptămâna trecută, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ţara este pregătită să reia furnizarea de electricitate către Crimeea, dar numai dacă peninsula anexată de Rusia se realătura Ucrainei.

“Suntem pregătiţi să furnizăm electricitate Crimeei, care aparţine Ucrainei. O puteţi obţine dacă doriţi. Dacă nu, vom aştepta până când este restabilită suveranitatea ucraineană asupra Crimeei”, a declarat preşedintele ucrainean în 14 ianuarie, în cadrul conferinţei sale anuale de presă.

Conflictul ruso-ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului 2014, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din estul Ucrainei şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

În 1 septembrie 2015, cele două tabere au promis din nou că vor implementa un acord de încetare a focului care a fost semnat în capitala belarusă Minsk în februarie 2015. Dar, de atunci, Kievul şi separatiştii s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului şi de amânarea implementării acestuia.

Conform ONU, peste 9.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise în provinciile estice ucrainene Lugansk şi Doneţk de la izbucnirea acestui conflict.