Putin încă speră să anunţe restaurarea URSS. Pe cine vrea să bage în ea şi când ar vrea să o facă? - ANALIZĂ

Preşedintele rus Vladimir Putin nu a menţionat nici măcar o dată "Ucraina" în timpul festivităţilor de Ziua Victoriei de la Moscova.

În fiecare an, la 9 mai, Rusia sărbătoreşte "Ziua Victoriei", o comemorare a victoriei URSS în faţa Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

Preşedintele rus Vladimir Putin a folosit anterior această aniversare pentru a proiecta superioritatea morală a Moscovei faţă de nazism şi faţă de toţi cei pe care alege să îi eticheteze drept "nazişti".

În perioada premergătoare Zilei Victoriei din Rusia din acest an, observatorii au speculat cu privire la potenţialul conţinut al discursului lui Putin. Unii experţi au prezis că Putin îşi va exprima triumful cu privire la invazia Rusiei în Ucraina.

Alţii au sugerat că preşedintele rus ar putea folosi discursul său pentru a declara anexarea regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi au declarat republici separatiste în 2014.

De asemenea, au existat avertismente că Putin ar putea anunţa un efort de mobilizare naţională pentru a mări rândurile armatei ruse.

Însă în discursul preşedintelui adresat, luni, celor 11.000 de militari în Piaţa Roşie nu a menţionat nici măcar o dată cuvântul "Ucraina", subliniază Al Jazeera într-o amplă analiză.

"El evită cuvântul pentru că este asociat cu probleme, înfrângere, speranţe şi aşteptări zădărnicite", a declarat pentru Al Jazeera Volodimir Fesenko, de la think-tank-ul Penta, cu sediul la Kiev.

Atunci când Putin a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, Kremlinul a declarat că scopul "operaţiunii militare speciale" a fost acela de a "denazifica" şi "demilitariza" vecinul său.

Însă, în săptămânile care au trecut de atunci, armata rusă a suferit o serie de eşecuri pe câmpul de luptă şi au fost nevoite să îşi retragă forţele de pe mai multe fronturi. Ministerul ucrainean al Apărării a estimat că aproximativ 25.000 de militari ruşi au fost ucişi. Cea mai recentă estimare a Rusiei, de la sfârşitul lunii martie, a fost că peste 1.300 de membri ai forţelor ruse au fost ucişi.

Între timp, rundele de sancţiuni punitive vizând oficiali ruşi şi sectoare ale economiei ruseşti l-au lăsat pe Putin tot mai izolat pe scena mondială şi au afectat economia rusă.

Un analist a remarcat că discursul lui Putin pare să arate că Moscova nu s-a decis asupra unui plan privind modul în care să pună capăt războiului din Ucraina.

"Judecând după modul în care Putin şi-a plasat evaluările, Rusia nu a luat până acum nicio decizie cu privire la modul de ieşire din război", a declarat pentru Al Jazeera Igar Tişkevici, un analist bielorus stabilit la Kiev.

Nu şi-au atins obiectivele, dar nu ştiu ce să facă în schimb", a spus el.

Mulţi analişti consideră că obiectivul iniţial al Rusiei a fost acela de a obţine o victorie rapidă după invazia iniţială, dar că această strategie a eşuat din mai multe motive, inclusiv aprovizionarea slabă cu alimente, combustibil şi muniţie pentru militari şi aşteptările inexacte că ucrainenii îi vor primi pe invadatorii ruşi ca pe nişte "eliberatori", printre altele.

De atunci, Rusia a declarat că îşi va reorienta eforturile militare către estul Ucrainei, dar progresele sale au rămas nesigure pe fondul unei rezistenţe ucrainene acerbe.

În discursul de luni, Putin s-a concentrat pe continuarea ofensivei în regiunea Donbas din estul ţării, menţionând-o de cinci ori în discursul său.

"În aceste zile, luptaţi pentru poporul nostru din Donbas", a spus el, o referire la ucrainenii vorbitori de limbă rusă din regiunea industrială, care, potrivit Kremlinului, au nevoie de "protecţia" sa.

Putin a vorbit despre "miliţiile" din Donbas care luptă de partea Moscovei şi a numit războiul Ucrainei împotriva separatiştilor "o operaţiune punitivă".

El a îndemnat audienţa să îşi plece capul pentru "bătrânii, femeile şi copiii din Donbas, civili paşnici care au murit din cauza bombardamentelor nemiloase, a loviturilor barbare ale neonaziştilor".

Dar forţele ruseşti nu au reuşit încă să obţină câştiguri semnificative în Donbas, unde zonele aflate sub control ucrainean sunt puternic fortificate.

De asemenea, trupele Moscovei au înregistrat puţine progrese în atacurile lor asupra celui de-al doilea oraş ucrainean, Harkiv, care se află la 40 km de graniţa cu Rusia, în nord-estul Ucrainei, şi unde cea mai mare parte a populaţiei vorbeşte limba rusă.

De săptămâni întregi, oraşul este bombardat de rachete de croazieră, bombardiere şi mortiere, ceea ce a dus la sute de morţi în rândul civililor.

"În ultimele trei zile, bombardamentele au devenit mai puternice", a declarat expertul Ihor Saldiha pentru Al Jazeera la mijlocul lunii aprilie.

Dar la începutul lunii mai, majoritatea forţelor ruseşti s-au retras din zonele din jurul Harkivului, a raportat armata ucraineană.

Analistul Alexei Kuşci, cu sediul la Kiev, a declarat pentru Al Jazeera că Ucraina serveşte, de asemenea, ca o amintire amară a eşecului mai amplu al lui Putin de a recrea Uniunea Sovietică, a cărei prăbuşire din 1991 a descris-o anterior ca fiind "unul dintre cele mai mari dezastre geopolitice" ale secolului XX.

"Ca naţiune care a ruinat planurile sale de a crea noua uniune a Rusiei, Bielorusiei şi Ucrainei în 2014, Ucraina este pur şi simplu ştearsă din construcţiile ideologice [ale Kremlinului] pentru a minimiza durerile fantomatice imperiale", a spus Kuşci.

El a spus că Putin încă mai speră să anunţe restaurarea URSS cu ocazia centenarului defunctului stat sovietic, pe 30 decembrie.

Noul imperiu va trebui să fie cusut laolaltă din rămăşiţe", cum ar fi regiunile separatiste din Ucraina, Georgia şi Moldova, precum şi Bielorusia, care a fost deja de acord să creeze o "uniune" cu Rusia, a spus Kuşci.

La câteva ore după discursul lui Putin, un înalt oficial britanic din domeniul apărării l-a acuzat pe acesta că "oglindeşte" politicile lui Adolf Hitler şi că "deturnează" memoria trupelor sovietice care au murit în lupta împotriva naziştilor.

"Prin invazia Ucrainei, Putin, cercul său interior şi generalii săi oglindesc acum fascismul şi tirania de acum 77 de ani, repetând erorile regimurilor totalitare din secolul trecut", a declarat secretarul britanic al apărării, Ben Wallace. Vladimir Putin "oglindeşte" fascismul lui Hitler şi trebuie să aibă aceeaşi soartă ca şi comandamentul de vârf nazist, a adăugat acesta.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia este cea care trebuie să fie "denazizată" - de către Ucraina.

"Ucraina simbolizează sfârşitul bravadei pe care Rusia a avut-o în ultimii 20 de ani", a declarat Mihailo Podoliak. "Ucraina îşi va dovedi cu siguranţă misiunea sa cheie - să "denazitizeze" Federaţia Rusă".

Iar Zelenski a spus că Ucraina va triumfa inevitabil asupra Rusiei şi va avea două victorii de sărbătorit.

"Luptăm pentru libertatea copiilor noştri şi, prin urmare, vom învinge", a spus el într-o alocuţiune televizată difuzată cu câteva minute înaintea discursului lui Putin. "Şi, foarte curând, Ucraina va avea două victorii. Şi cineva nu va mai avea niciuna".