China nu cedează presiunilor occidentale: Nu se grăbeşte să reducă sprijinul acordat lui Putin

În pofida apelurilor Occidentului către China pentru a-şi reduce sprijinul acordat Rusiei în războiul acesteia împotriva Ucrainei prin limitarea livrărilor de materiale cu dublă utilizare şi componente de armament către Moscova, Beijingul nu are niciun interes să renunţe la sprijinul acordat preşedintelui Vladimir Putin, susţin analiştii, potrivit Euractiv şi AFP.

În timp ce China nu doreşte să îşi rupă legăturile cu Occidentul şi insistă că nu trimite arme letale Moscovei, Washingtonul a subliniat că Rusia ar avea dificultăţi în a-şi susţine asaltul asupra Ucrainei fără Beijing.

Joi, Putin a ajuns în China într-o vizită de două zile, în contextul în care Moscova caută mai mult sprijin de la liderul comunist chinez Xi Jinping pentru efortul de război din Ucraina, ca urmare a multiplelor runde de sancţiuni occidentale.

Discuţiile de profil înalt urmează summitului lui Xi de săptămâna trecută de la Paris cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care a salutat "angajamentele" Chinei de a "controla cu stricteţe" exporturile de bunuri cu dublă utilizare, evocând în acelaşi timp îngrijorarea cu privire la "informaţiile pe care le-am putea avea" despre încălcări ale regulilor de către anumite companii chineze.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a alăturat şi ea acestor discuţii, a declarat că "sunt necesare mai multe eforturi pentru a limita livrarea de bunuri cu dublă utilizare către Rusia, care ajung pe câmpul de luptă".

"Furnizarea către Rusia a unor componente cu dublă utilizare, mai degrabă decât a unor arme finite, a permis Chinei să ofere sprijin Rusiei, pretinzând în acelaşi timp o negare plauzibilă", a scris Nathaniel Sher, analist principal de cercetare la Carnegie China.

"Chiar dacă Beijingul reduce exporturile de produse cu dublă utilizare pentru a evita alte sancţiuni, interesul său strategic ca Rusia să rămână un partener stabil va persista".

Citând date vamale, Sher a declarat că, în fiecare lună, China exportă produse cu dublă utilizare în valoare de peste 300 de milioane de dolari, identificate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia şi Marea Britanie că fiind articole de "înaltă prioritate" necesare pentru producţia de arme a Rusiei.

Astfel de articole se referă la 50 de produse cu dublă utilizare, cum ar fi microelectronică, utilaje, radare şi senzori, care sunt esenţiale pentru fabricarea de armament precum rachete, drone şi tancuri, potrivit think tank-ului.

Piese de avion trimise în Rusia

Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) a declarat că, potrivit unor estimări, ponderea globală a Beijingului în importurile ruseşti de piese pentru utilaje a sărit la 80-90% în 2023.

"De-a lungul războiului, China a vândut Rusiei semiconductori, cipuri, rulmenţi cu bile, echipamente de navigaţie, piese pentru avioane de vânătoare şi alte componente în valoare de milioane de dolari", a declarat think tank-ul cu sediul la Washington, într-un raport recent.

"Acest lucru a permis în cele din urmă Kremlinului să accelereze producţia de arme, inclusiv blindate, artilerie, rachete şi drone, şi să pună în aplicare o apărare eficientă împotriva contraofensivei Ucrainei din 2023".

Oficialii occidentali şi-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la transferurile de materiale cu dublă utilizare de la întreprinderile chinezeşti în Rusia.

Cu ocazia unei vizite în China în aprilie, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, i-a avertizat pe oficialii chinezi cu privire la consecinţele susţinerii eforturilor de achiziţie militară ale Rusiei.

"Însă Beijingul a făcut prea puţin pentru a preveni astfel de tranzacţii, având în vedere creşterea comerţului cu produse cu dublă utilizare cu Rusia", a declarat Sher.

"Legăturile din ce în ce mai profunde dintre partidul-stat chinez şi firmele private fac dificil de imaginat un scenariu în care Beijingul nu ar avea cunoştinţă de tranzacţiile cu dublă utilizare cu Rusia, în special în domenii extrem de sensibile", a spus el.

"Încredere excesivă" în China

Amploarea ajutorului chinezesc pune Rusia într-o poziţie delicată.

"O astfel de dependenţă excesivă face ca Rusia să depindă în mod critic de menţinerea unor relaţii bune cu China", a afirmat CSIS în raport.

Putin, care a devenit un paria în Occident, nu prea are de ales.

Marc Julienne, director al Centrului de Studii Asiatice din cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), a declarat că Beijingul trebuie să facă un exerciţiu de echilibru atent.

Relaţia sa cu Moscova serveşte intereselor sale geostrategice, dar nu este în interesul Chinei să permită Rusiei să devină "prea slăbită" şi să se bazeze doar pe China, a spus el.

"Beijingul beneficiază acum mult mai mult dacă rămâne în afara conflictului decât dacă se implică direct", a mai spus Julienne pentru AFP.

În timp ce China a apărut ca cel mai important partener al Rusiei, Moscova s-a bazat şi pe alte ţări în efortul său de război.

Un site guvernamental ucrainean numit War & Sanctions are o bază de date cu componente găsite în armamentul rusesc provenind din peste 30 de ţări.

La Kiev, jurnaliştilor AFP li s-a arătat un carburator de dronă rusească inscripţionat cu "Made in Ireland" şi lentile de cameră japoneze de la o dronă de recunoaştere rusă Kartograf.

Aproape toţi furnizorii principali de microelectronică pentru Rusia îşi au sediul în China şi Hong Kong, iar un singur furnizor are sediul în Turcia, potrivit CSIS.