Putin desfăşoară forţele nucleare în Crimeea. Obama, confuz

Rusia deplasează sisteme tactice nucleare în Peninsula Crimeea, pe când administraţia Obama sprijină o serie de negocieri neoficiale menite să reducă arsenalul nuclear al Statelor Unite în Europa, relatează The Washington Free Beacon.

Trei lideri seniori republicani din Camera Reprezentanţilor i-au transmis în urmă cu două săptămâni preşedintelui american, Barack Obama, o scrisoare oficială, avertizând că Moscova va desfăşura rachete nucleare şi bombardiere înarmate cu rachete de croazieră de rază lungă pe teritoriile ucrainene ocupate.

”Localizând arme nucleare pe teritoriul suveran al unui alt stat fără permisiunea acestuia este o acţiune cinică şi înşelătoare”, s-a notat în scrisoarea semnată de preşedintele Comitetului Serviciilor Armate al Camerei Reprezentanţilor, Howard McKeon, şi de preşedinţii altor două subcomitete.

”Poziţionează armele nucleare ruse mai aproape de centrul NATO şi acordă Rusiei posibilitatea să obţină avantaje militare de pe urma ocupării Crimeei, permiţându-i să profite de pe urma acţiunilor sale”, se afirmă în scrisoare.

Preşedintele rus Vladimir Putin ”a înmulţit în ultimele luni ameninţările cu folosirea armelor nucleare până la un stadiu nemaivăzut după Războiul Rece”, au notat aceştia.

Obama, pasiv faţă de mobilizarea nucleară rusă în Crimeea

Casa Albă nu pare interesată de acţiunile ameninţătoare ruse, se relatează în presă. Administraţia Obama a început să finanţeze printr-un think-tank o serie de negocieri neoficiale cu Rusia pe tema controlului armamentului nuclear. Discuţiile sunt menite să reducă armele nucleare tactice ale SUA în Europa.

Prima rundă a negocierilor s-a desfăşurat luni şi marţi la Viena.

Criticii susţin că oficialii specializaţi în controlul armamentului de la Departamentul de Stat al Apărării al Adminisitraţiei Obama se folosesc de discuţiile neoficiale ca de o fundaţie pentru reducerea arsenalului nuclear.

Aliaţii NATO şi în special cei din Europa de Est, care sunt îngrijoraţi de ameninţările militare ruse de pe continent, se opun unei astfel de măsuri.

În ceea ce priveşte dezvoltarea nucleară din Crimeea, James Inhofe, membru al Comitetului Serviciilor Armate al Senatului, a dezvăluit luna trecută că Putin a anunţat în august că va aproba trimiterea în Peninsula Crimeea a sistemelor de rachete Iskander M cu rază scurtă, care sunt nuclear capabile, şi a bombardierelor Tu-22, care pot fi înarmate cu rachete de croazieră nucleare.

”Staţionarea noilor forţe nucleare în Peninsula Crimeea, teritoriul ucrainean anexat de Rusia în luna martie, este o ameninţare nouă şi periculoasă faţă de securitatea Europei cât şi un mesaj clar din partea lui Putin, spunând că intenţionează să încalce în continuare integritatea teritorială a vecinilor săi”, a afirmat Inhofe în Foreign Policy.

Forţele nucleare ruse, în apropierea frontului estic al NATO

În scrisoarea trimisă preşedintelui american pe 23 septembrie, Mike Rogers, preşedintele Subcomitetului de forţe strategice, şi Michael Turner, preşedintele Subcomitetului de forţe terestre şi aeriene, au atenţionat că Rusia a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare de Rază Intermediară (INF) din 1987 prin construirea unei rachete de croazieră interzise. Racheta a fost identificată de oficialii americani drept modelul R-500.

Parlamentarii au declarat că desfăşurarea nucleară rusă în Crimeea reprezintă ”o încălcare clară, şi poate irevocabilă” a acordului dintre NATO şi Rusia semnat în 1997, care permite Rusiei să menţină o prezenţă militară în cadrul alianţei.

Planurile desfăşurărilor nucleare ruse şi încălcarea tratatului INF ar fi trebuit să fie discutate în timpul summit-ului NATO din Ţara Galilor însă nu s-a întâmplat asta, au notat aceştia.

Ca urmare, congresmanii l-au îndemnat pe preşedintele american să audieze Congresul în privinţa ameninţării mobilizărilor nucleare ruse în Crimeea. Cei doi i-au mai cerut preşedintelui să suspende acordul NATO – Rusia şi să ceară îndepărtarea personalului militar rus din bazele NATO.

În plus, aceştia au solicitat ca SUA şi NATO să oprească toate zborurile de supraveghere asupra armamentului, pe care Rusia le efectuează în baza Tratatului Cer Liber.

Mai mult decât atât, cei trei lideri au cerut Casei Albe să înceapă cercetarea şi dezvoltarea unor noi poziţii pentru instalarea sistemelor de rachete de croazieră cu rază intermediară şi rachete balistice americane, în cazul în care Rusia refuză să revină în conformitate cu acordul INF.

Putin ”trebuie să fie făcut să înţeleagă că acţiunile sale nu vor face nimic mai mult decât îndepărtarea Rusiei de Occident, alienarea economiei şi a securitîţii ţării”, au adăugat parlamentarii.

”Până când vom avea o strategie care să-l convingă pe Putin că nu poate să-şi îndeplinească visul privind o "Nouă Rusie" prin anexări ilegale, invazii ascunse şi provocări nucleare, nu ar trebui să ne aşteptăm ca sancţiunile şi comunicatele să aibă un efect asupra acţiunilor sale”, au avertizat liderii americani.

”Miza este prea mare pentru a continua să-i permitem dictatorului Rusiei că continue să avanseze pe calea actuală către destabilizare regională fără o opoziţie serioasă”, au adăugat aceştia.

Acţiunile acestuia ”subminează şi mai mult credibilitatea rusă în termenii Memorandului de la Budapesta pe care Federaţia Rusă l-a semnat în 1994”, a precizat unul dintre congresmani.

În Memorandum se promitea că Ucraina va avea asigurată securitatea în cazul ameninţărilor sau folosirii forţei în schimbul renunţării la armele sale din epoca sovietică – Ucraina avea cel de-al treilea arsenal nuclear din lume la acea vreme.

Casa Albă finanţează programul de reducere a arsenalului nuclear din Europa

Revenind la discuţiile neoficiale dintre experţii ruşi şi un grup găzduit de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington, denumit programul Track 2, liderul grupului este militantul anti-arme nucleare Sharon Squassoni.

Squassoni a participat în urmă cu trei ani la un studiu sponsorizat de grupuri de stânga, denumit studiul Ploughshare, care cerea retragerea armelor nucleare tactice ale Statelor Unite de pe teritoriul Europei.

Thomas Moore, un fost membru senior al Comitetului de Relaţii Externe care a demisionat din CSIS din cauza retoricii anti-nucleare a lui Squassoni, a declarat că programul Track 2, care este finanţat cu 215.000 de dolari din fondurile federale, reprezintă o mişcare nepotrivită, mai ales după ocuparea militară a Peninsulei Crimeea de către Rusia, care a început în luna februarie.

Moore a declarat într-un interviu că Administraţia Obama ar putea folosi negocierile Track 2 ale CSIS ca pe un mediu direct pentru negocierile menite să reducă arsenalul nuclear al Statelor Unite în Europa.

”Acum este un moment nepotrivit să întreţii acest gen de idei cu ruşii, chiar dacă ei sunt ruşi oficiali sau neoficiali, deoarece ei toţi sprijină războiul lui Vladimir Putin în Ucraina şi încălcarea tratatului INF”, a declarat Moore, susţinând că verificare oricărei reduceri de armament nuclear este aproape imposibilă.

”Scopul meu era să verific şi să menţin armele nucleare în Europa”, a susţinut acesta, notând că Squassoni nu cunoştea prea multe despre arme nucleare dar este un ”partizan al lui Obama şi al agendei sale anti-nucleare în Europa”.

Purtătorul de cuvânt al CSIS Andrew Scwarts a confirmat că discuţiile Track 2, care implică experţi ruşi şi americani, au ca obiectiv ”limitarea armelor nucleare non-strategice”. Acesta a refuzat să identifice Statele Unite sau vreun membru străin al proiectului şi a declarat că programul va fi publicat în vara sau în toamna anului viitor. Scwarts a mai precizat că afirmaţia conform căreia proiectul nu a fost modificat astfel încât să ţină cont de criza din Crimeea este greşită.

Squassoni a confirmat participarea sa în studiul Ploughsares dar a declarat că recomandările acelui proiect nu au fost discutate în timpul primei întâlniri Track 2, care a avut loc săptămâna aceasta.

Discuţiile Track 2 au mai fost susţinute de Rose Gotenmoeller, subsecretarul de stat pentru controlul armamentului şi securităţii internaţionale, şi de Andrew Weber, care a demisionat recent din postul de secretar asistent al ramurii de apărare nucleară, chimică şi biologică, pe fondul acuzaţiilor de nesubordonare şi activităţi personale nepotrivite.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a refuzat să furnizeze mai multe detalii despre demisia lui Weber dar a declarat că el va ocupa o funcţie mai mică în Departamentul de Stat.

Un oficial american apropiat de Pentagon a declarat că Weber nu mai este în graţiile superiorilor săi ca urmare a poziţiei sale anti-nucleare, şi a practicilor legate de angajarea şi folosirea personalului din exterior în interiorul biroului său oficial.

Rusia nu dă semne că va reduce arsenalul nuclear

Fostul oficial al Pentagonului Mark Schneider, un specialist în arme nucleare strategice, a declarat că Track 2 şi orice discuţii oficiale privind arsenalul nuclear sunt menite să eşueze, întrucât ”avantajul lor este prea mare”.

S-a estimat că SUA are în jur de 200 de unităţi nucleare în Europa. Arsenalul nuclear tactic al Rusiei este de cel puţin 2.000 de unităţi în prezent.

”Politicile NATO vor preveni orice reduceri ale armelor nucleare tactice în Europa ale Statelor Unite”, a adăugat oficialul. ”Acesta este evident cel mai nepotrivit moment cu putinţă pentru a discuta despre aşa ceva”.

Schneider a declarat că experţii în politică nucleară ar trebui să se concentreze acum pe capacităţile de respingere şi nu pe măsurile de dezarmare nucleară.

Un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a declarat pe 26 martie că un regiment de bombardiere nucleare Tu-22 Backfire înarmate va fi trimis în baza aeriană din Crimeea în următorii doi ani .

Publicaţia specializată în apărare IHS Jane’s Defence Weekly a descris bombardierele nucleare Tu-22 ca fiind ”coloana vertebrală a unităţilor de atac a marinei sovietice în timpul Războiului Rece”.

Rogers, preşedintele subcomitetului forţelor strategice, a declarat pe 18 septembrie că ruşii au discutat ”planurile de staţionare a armelor nucleare tactice în Crimeea”.