Acordul cu Rusia provoacă valuri în Armenia: zeci de mii de protestatari cer demisia guvernului
Proteste anti-Putin în Erevan pe 2 decembrie, 2013. (Captură.)
Apropierea preşedintelui Armeniei de Rusia provoacă valuri în ţară, fiind posibilă declanşarea unei revoluţii "colorate", care poate fi asemănătoare cu protestele recente din Ucraina.
Vineri, mii de armeni au ieşit pe străzile din Erevan pentru un protest antiguvernamental, solicitând demiterea guvernului preşedintelui Serzh Sarkisian, relatează Rferl.
Potrivit relatărilor din mass media, protestatarii învinovăţesc guvernul de o creştere economică lentă a ţării şi de corupţie.
Aceştia sunt de asemenea furioşi din cauza deciziei lui Sarkisian de a se alătura blocului economic condus de Rusia, ghidând ţara departe de Uniunea Europeană.
Evenimentele din Armenia par asemănătoare cu începutul revoluţiei din Ucraina. Protestele din Kiev au fost declanşate de refuzul fostului preşedintele Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, favorizând în schimb Moscova.
Preşedintele armean a semnat un acord de integrare în Uniunea Economică Euroasiatică (EEU) pe 10 octombrie la Minsk.
O parte din analiştii politici consideră EEU o încercare a preşedintelui rus Vladimir Putin de a clădi o nouă Uniune Sovietică.
Dar poziţia armenilor, care s-au eliberat deja o dată de sub jugul sovietic, este fermă.
Potrivit AP, protestatarii se opun propunerilor de schimbare a Constituţiei, sprijinite de Sarkisian, prin care premierul ar putea avea mai multă putere decât în prezent.
Oponenţii suspectează că Sarkisian avansează această schimbare pentru a candida la postul de premier atunci când ultimul său mandat de preşedinte se va încheia în 2018, permiţându-i să conducă în continuare ţara.
Protestele din Piaţa Libertăţii din centrul Erevanului au fost organizate de principalele trei partide ale opoziţiei armene – Armenia Prosperă, Moştenirea şi Congresul Naţional Armean.
Preşedintele şi liderul partidului de opoziţie Congresul Naţional Armean, Levon Ter-Petrosian, a ţinut un discurs în faţa unei mulţimi formate din 10.000 - 14.000 de persoane.
Petrosian a declarat că ”a venit timpul să scăpăm de guvernul nostru criminal şi corupt”.
”Autorităţile noastre au avut destul timp să îmbunătăţească standardele de trai în Armenia, însă până acum au eşuat”, a declarat protestatara în vârstă de 34 de ani Anna Sarroyan, conform AFP. ”Acum trebuie să plece”, a concluzionat aceasta.
Liderul partidului din opoziţie Moştenirea, Raffi Ovannisian, l-a acuzat pe Sarkisian că a ”ignorat voinţa poporului” semnând acordul de integrare în EEU pe marginile summitului CIS, care s-a desfăşurat în capitala Belarusului.
Naţiunea din zona Munţilor Caucaz are 3 milioane de locuitori şi se îndreaptă acum spre un parteneriat cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Oficial, blocul economic va fi inaugurat pe 1 ianuarie 2015.
Proiectul euroasiatic se dezvoltă pe structura Uniunii Vamale existente între Rusia, Belarus şi Kazahstan. Fără ieşire la mare, Armenia, care este destul de dependentă de legăturile sale cu Rusia, a respins anul trecut planurile de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
La fel ca Ucraina, Armenia este una dintre fostele republici sovietice care au suferit enorm sub conducerea comunistă.
În timpul războiului declanşat de Turcia împotriva Armeniei în 1920, armata Rusiei bolşevice a intrat pe teritoriile armene, ocupând chiar şi o parte din capitala Erevan. În 1922, deja ocupată de Turcia şi Rusia, Republica Armeană a fost integrată în Uniunea Sovietică.
Armenii şi-au obţinut independenţa de Uniunea Sovietică pe 23 august 1990 devenind prima republică non-baltică care se desprindea de Moscova. Independenţa Armeniei a fost recunoscută în 1991, după ce s-a dizolvat Uniunea Sovietică.
