Putin afirma că scăderea preţului petrolului este manipulată de factorul politic
alte articole
Preşedintele Vladimir Putin a declarat că scăderea preţului global al petrolului, ce afectează economia Rusiei, a fost cauzată de factorul politic.
Într-un interviu recent, Putin nu a blamat vreo ţară pentru scăderea preţului, dar unii analişti politici au concluzionat că este un plan S.U.A. – Arabia Saudită împotriva Moscovei.
“Desigur, motivul evident pentru scăderea preţului petrolului este scăderea ratei creşterii economice, ceea ce înseamnă că în multe ţări consumul energetic s-a redus” a declarat Putin, conform unui text publicat de Kremlin.
“În plus, componenta politică a fost întotdeauna implicată în preţul petrolului. Mai mult, în unele momente de criză începe să se simtă faptul că influenţa politică este cea care dictează preţul resurselor energetice.”
Preţul petrolului furnizat de grupul Ural, a scăzut cu un sfert de la sfârşitul lunii iunie, urmând tendinţa de scădere globală a preţului petrolului.
Preţul de 80 de dolari per baril este cu mult sub cifra de 114 de dolari necesară pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Acest lucru va dăuna unei economii ce suferă deja în urma sancţiunilor occidentale cauzate de criza din Ucraina.
Putin a făcut aceste comentarii înainte de a se deplasa către summitul Cooperarării Economice Asia-Pacific (APEC) din Beijing ce se va desfăşura săptămâna viitoare şi la întâlnirea din Brisbane a celor mai mari 20 de puteri economice mondiale.
Subliniind interesul tot mai mare al Rusiei pentru construirea relaţiilor cu Asia pentru a fi asigurată că nu va fi izolată din cauza sancţiunilor vestice, Putin a spus că regiunea Asia-Pacific este văzută de către Moscova că o piaţă importantă a energiei.
“Paşii facuţi de noi... concep diversificarea structurii şi a surselor de creştere a economiei Rusiei precum şi scăderea dependenţei de piaţă europeană a hidrocarburilor, printre alte lucruri datorate exporturilor gazelor şi a petrolului către ţările din regiunea Asia-Pacific.”
Rusia care aprovizionează Europa cu o treime din gazul necesar, a început să-şi pompeze petrolul către China, şi plănuieşte să îşi dubleze acest volum în următorii 5 ani.
Producătorul de top al Rusiei în materie de gaz, Gazprom, a fost de asemenea de acord cu livrarea de gaze cu ajutorul unei serii de conducte începând cu anul 2019 şi eventual să livreze 38 de miliarde de metri cubi pe an – mai mult decât orice ţară europeană importatoare de gaz din Rusia.
Putin susţine că relaţiile Rusiei cu China au ajuns la “cel mai înalt nivel de echitabilitate şi că este cel mai bun parteneriat strategic bazat pe încredere din istorie.”
Contrastând, relaţiile cu S.U.A. sunt la cel mai coborât nivel de la începerea Războiului Rece datorită crizei din Ucraina.
Ambele ţări sunt membre APEC şi ale grupului G20 dar Washington-ul susţine că nicio discuţie faţă-în-faţa nu este programată între Putin şi preşedintele S.U.A. Barack Obama deşi ei ar putea avea o conversaţie informală neoficială.
Într-o nouă tentativă de provocare, Putin a criticat propunerea Parteneriatului Trans-Pacific (TPP), pactul ce susţine comerţul liber negociat de către administraţia S.U.A. cu un grup de ţări din Pacific incluzând aici şi Japonia, dar nu China sau Rusia.
„Evident, Parteneriatul Trans-Pacific este doar o încercare a S.U.A. de a construi o fundaţie a unei economii regionale de pe urma căreia va profita aceasta,” a spus Putin.
“În acelaşi timp, cred că absenţa unor părţi majore ca Rusia sau China în acest parteneriat nu va promova comerţul eficient şi a unei cooperări economice bune.”
Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) este considerat cel mai mare acord de liber schimb regional în curs de negociere între SUA şi douăsprezece ţări din regiunea Asia-Pacific: Australia, Brunei Darussalam, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Statele Unite ale Americii şi Vietnam.
Acordul este unul controversat, expertii susţinând ca va afecta libertatea de informare şi libertăţile civile. O versiune din 30 august 2013 a capitolului privind drepturile de proprietate intelectuală din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), publicată de Wikileaks a amplificat îngrijorările cu privire la faptul că participanţii la negocieri sunt pregătiţi să extindă aria de cuprindere a drepturilor de proprietate intelectuală în detrimentul drepturilor consumatorilor şi protecţiei datelor cu caracter personal. Un alt impediment în semnarea TTP a fost reticenţa Japoniei de a îşi deschide pieţele agricole.