Protestele antifracturare cuprind vestul ţării. Localnicii din Dudeştii Vechi ies în stradă (VIDEO)

Material video pe pagina originală Epoch Times.

La mai puţin de un an de când pungeştenii au ieşit în câmp pentru a opri înaintarea utilajelor Chevron, îngrijoraţi că apele şi pământurile le vor fi distruse de sondele de fracturare hidraulică, protestele au cuprins şi satele din vestul ţării.

Oamenii din Dudeştii Vechi, localitate cu 4.200 de locuitori din judeţul Timiş, au ieşit duminică să protesteze împotriva fracturării hidraulice. Sub sloganul "Uniţi salvăm Câmpia de Vest!”, în jur de 800 de locuitori din comună s-au alăturat protestului, precedat de un eveniment informal şi de un concert, ambele organizate în câmp, cu boxele puse pe europaleţi, în faţa unei săli de sport încuiate.

Scopul evenimentelor, organizate de asociaţiile "România fără ei" şi "Sfera Timişoarei", împreună cu un grup important de agricultori din zona de vest, a fost de a trage un semnal de alarmă şi de a informa cetăţenii cu privire la riscurile la care este expusă zona, în cazul începerii exploatări hidrocarburilor.

Organizatorii sesiunii informale şi a concertului, care se dorea a fi urmat de un marş paşnic antifracturare prin localitate, nu au primit autorizaţie pentru această manifestare niciunde in interiorul comunei, cu toate că în Dudeştii Vechi există cămin cultural, săli şi terenuri de sport, precum şi alte spaţii culturale în care s-au investit o mulţime de bani.

După concertul întrerupt de o ploaie torenţială, localnicii din Dudeşti au pornit într-un marş prin comună: "Vrem agricultură, nu fractură!”, "Rezistăm, dacă vrem să existăm", "Cine stă azi la pervaz, mâine bea apă cu gaz”, "Nu mai staţi acasă, dacă vă pasă” au fost câteva din mesajele transmise autorităţilor de timişeni.

La evenimente au luat parte şi cetăţeni ai comunelor învecinate, Beba Veche, Vălcani, Cenad, precum şi localnici din oraşul Sânnicolau Mare. Deşi a fost furtună, la eveniment au participat în jur de 800 de persoane.

Situaţia în vestul ţării este una foarte tensionată, scrie jurnalistul Mihai Goţiu. "În Beba Veche, localitate învecinată localităţii Dudeşti, apa este contaminată cu arsen mult peste limitele admise, fără a fi clar dacă de vină ar fi efectele fostelor exploatări convenţionale ale Petrom sau posibilele exploatări de gaze de şist ale subsidiarei Gazprom făcute la un kilometru de comună, peste graniţa cu Serbia".

În plus, în ultimele săptămâni s-au înregistrat mai multe incidente între localnici şi angajaţi ai firmei de prospecţiuni Geolink, condusă de omul de afaceri şi fost candidat UNPR la preşedinţia CJ Timiş, Iosif Ingrisch. Acesta a fost filmat în luna august, demarând cu jeepul în forţă şi urcând pe trotuar, aproape lovindu-l pe un activist antifracturare, care înregistrase o discuţie între afacerist şi activişti.

Geolink urmează să demareze prospecţiuni în zonă pentru NIS Petrol, companie controlată de ruşii de la Gazprom Neft. În 2011, NIS Petrol şi compania canadiană East West Petroleum (EWP) au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care Periam şi Biled, câştigate de EWP prin ofertă publică. În baza respectivului acord, EWP deţine o participaţie de 15%, iar restul de 85%, precum şi statutul de operator îi revin companiei NIS Petrol, alias Gazprom.

Deşi NIS susţine că explorările sale din Timiş, în perimetrele EX7 Periam (1.070,6 kmp) şi EX8 Biled (1.113,2 kmp) vizează strict resurse convenţionale – ţiţeiul, în timp ce explorarea resurselor neconvenţionale, precum gazele de şist, nu reprezintă obiectul de activitate al companiei, există temeri că, în realitate, ruşii caută gaze de şist. Raportul „Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale - potenţial şi valorificare”, elaborat de CENTGAS (Centrul european de excelenţă în domeniul gazelor naturale din argile gazeifere) sub tutela Consiliului Mondial al Energiei şi publicat la 15 noiembrie 2013, menţionează clar că:

"Zonele din România programate pentru exploatarea prin fisurare hidraulică a zăcămintelor de gaze de şist sunt următoarele: Bârlad (Vaslui); Voivozi (Bihor); Tria (Bihor); Băile Felix (Bihor); Tulca (Bihor); Adea (Arad); Curtici (Arad); Periam (Timiş); Biled (Timiş); Paulis (Timiş); Para (Timiş); Buzia (Timiş); Crai (Timiş); Măcin (Tulcea); Babadag (Tulcea); Capidava (Constanţa); Eforie (Constanţa); Costineşti (Constanţa); Vama Veche (Constanţa); Adamclisi (Constanţa)".

Fracturarea hidraulică este o tehnologie ce presupune injectarea în sol, la presiuni foarte mari, a unor mari cantităţi de apă aditivată cu un mix de chimicale ce include 750 de substanţe. Potrivit unor studii, ale căror rezultate se regăsesc inclusiv în rapoarte ale Parlamentului European, 350 din aceste substanţe sunt dovedite ca dăunătoare pentru om şi pentru mediu. În timp, chimicalele pompate în sol migrează prin fisurile create de fracturare sau prin defecţiunile de cimentare ale coloanelor în sol, pânza freatică, aer, în drumul lor antrenând şi metale grele şi substanţe radioactive din sol.