Comisia Europeană respinge Iniţiativa Europeană Cetăţenească împotriva TTIP

Comisia Europeană a respins Iniţiativa Europeană Cetăţenească (ECI) împotriva controversatelor acorduri comerciale şi de investiţii internaţionale între UE şi SUA şi respectiv UE şi Canada, cunoscute sub denumirile TTIP şi CETA.

În motivarea respingerii ECI, Comisia Europeană susţine, într-o informare datată 10 septembrie, că mandatele de negociere cu privire la TTIP şi CETA nu sunt acte juridice, ci doar acte pregătitoare interne între instituţiile UE şi, prin urmare, nu pot fi contestate printr-o Iniţiativă Cetăţenească. Mai mult, Comisia Europeană mai susţine că nu poate face propuneri de ratificare negative către Consiliul European şi, prin urmare, nu se poate conforma cu cererea cetăţenilor UE de a nu încheia negocierile CETA şi TTIP.

Iniţiativa Cetăţenească respinsă de forul de la Bruxelles a fost susţinută de peste 230 de organizaţii din cele 21 de Ţări ale UE, îngrijorate de modul netransparent în care se poartă negocierea celor două tratate. Unul dintre cele mai contestate aspecte legate de TTIP şi CETA este faptul că acestea includ mecanismele de soluţionare a litigiilor investitor- stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi usturătoare pentru guverne, suportate finalmente tot de cetăţenii cotizanţi la bugetele de stat.

Alianţa Stop-TTIP, cea care a demarat iniţiativa europeană cetăţenească împotriva celor două tratate, şi-a anunţat joi opoziţia faţă de decizia Comisiei Europene de a bloca cererea cetăţenilor UE:

"Abia acum începe cu adevărat bătălia!", a declarat Michael Efler, persoană de contact a ECI. "Respingerea ECI nu face decât să confirme strategia Comisiei de a exclude cetăţenii şi parlamentele din negocierile TTIP şi CETA. În loc să acorde atenţie cetăţenilor, doar părerea lobbiştilor este luată în calcul", precizează Efler.

"Punctul de vedere al Comisiei, conform căruia doar acţiunile cu efect asupra terţilor sunt permise pentru o Iniţiativă Cetăţenească (ECI) este evident eronat. Mandatul de negociere al Comisiei este o decizie a Consiliului şi, prin urmare, un act juridic. Dacă avizul juridic al Comisiei ar fi avut orice fel de substanţă, aceasta ar însemna că populaţia Europei ar fi exclusă de la participare în elaborarea acordurilor internaţionale de orice fel - informaţie care este pe atât de înfricoşătoare, pe cât de scandaloasă” a declarat Michael Efler, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times de ONG-ul Terra Mileniul III, în numele Alianţa Stop-TTIP.

ONG-urile îşi exprimă nemulţumirea şi faţă de un al doilea motiv invocat de forul de la Bruxelles pentru a respinge ECI şi anume că CE nu poate face propuneri de ratificare negative către Consiliul European: "acest lucru înseamnă că cetăţenii pot doar să aplaude negocierile internaţionale efectuate de către Comisie, dar nu şi să le critice", a spus Efler.

Iniţiatorii ECI reamintesc că, înainte de înregistrarea oficială a iniţiativei, Alianţa Stop-TTIP a consultat un consilier juridic şi pe baza recomandărilor sale ia acum în considerare posibilitatea de a apela la măsuri legale împotriva deciziei Comisiei, inclusiv prin intermediul Curţii Europene de Justiţie.

"În loc să răspundă preocupărilor legate de o politică comercială în dezavantajul oamenilor, Comisia a refuzat o dezbatere constructivă", a spus Efler. "Din punctul de vedere al cetăţeanului, acest lucru este perceput ca un act despotic, ce contribuie la îndepărtarea cetăţenilor de spiritul pro-european. Se dă apă la moară Euroscepticilor."

În acest context, Alianţa face, de asemenea, apel la noul preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, în vederea corectării acestei decizii anti-democratice şi onorării promisiunii de a asigura democraţie şi transparenţă.

"Aparent, Comisia se teme de acest ECI, care are potenţialul de a deveni iniţiativa cetăţenească cu cel mai mare succes de până acum", a spus Efler. "În cazul în care birocraţia de la Bruxelles consideră că acesta este modul în care poate opri protestele oamenilor împotriva TTIP şi CETA, atunci se înşală. Nu vom permite Comisiei să ne lege mâinile."

Context

Societatea civilă acuză că negocierile TTIP şi CETA, caracterizate de secretomanie, pun în pericol interesele a peste 500 de milioane de oameni din 28 de ţari viitoare semnatare a respectivelor tratate. Apelurile la transparenţă ale ONG-urilor au rămas, în mare, fără răspuns - inclusiv o scrisoare trimisă de Friends of the Earth Europa comisarului UE De Gucht în numele a 257 de organizaţii ale societăţii civile în luna mai. A fost respins în mare parte accesul la documente cerut de Friends of the Earth Europa, iar pentru a le răspunde cetăţenilor, Comisiei Europene i-au trebuit câteva luni în loc de 15 zile lucrătoare cât este prescris.

Criticile la adresa secretomaniei forurilor de la Bruxelles s-au amplificat după ce în presă au apărut numeroase dezvăluiri despre lobby-ul făcut de reprezentanţii unor corporaţii pentru influenţarea tratatelor comerciale transatlantice, publicaţii titrate precum şi agenţii de ştiri precum Reuters arătând că din documente oficiale "scurse în presă" rezultă că oficialii negociază propuneri care ar putea dăuna semnificativ cetăţenilor şi mediului.

Recent, presa a dezvăluit că SUA şi Canada au pus presiune pe UE să înlăture toate constrângerile asupra importurilor de petrol din nisipuri bituminoase - unul dintre cei mai poluanţi combustibili din lume iar un raport FOE a arătat, bazat pe documente, că mari companii precum Shell, Total şi ExxonMobil, precum şi alte grupuri de lobby de business, nu au precupeţit niciun mijloc pentru a-şi promova interesele la Bruxelles, unul dintre scopuri fiind de a influenţa conţinutul TTIP.

Potrivit unui comunicat recent FOE, asociaţii ale industriei petroliere, agenţii de PR, firme de avocatură, rapoarte ştiinţifice plătite de industrie, chiar şi membri ai Parlamentului European, guverne naţionale şi chiar José Manuel Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene, au fost folosite pentru a promova interesele industriei de gaze de şist şi pentru a submina opoziţia la adresa exploatării acestei resurse, care se extrage printr-o tehnologie nocivă pentru mediu şi om.

Prin clauzele de tip ISDS, cele două tratate ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie specifică. Statele ar fi obligate să plătească milioane, în compensaţie pentru corporaţii care îşi pierd din profituri datorită unor legi care protejează interesele naţionale în domeniul mediului, salarizării, sănătăţii, protejării agriculturii naţionale etc. însă îi dezvantajează pe investitori.