Propagandă made in SUA: Senatorii americani laudă beneficiile gazelor de şist pentru români

Deşi România este aproape independentă energetic de Rusia, trei senatori din cadrul Comisiei de politică externă au declarat duminică, în cadrul unui interviu pentru Gândul, că în opinia lor exploatarea gazelor de şist reprezintă o soluţie viabilă pentru independenţa energetică faţă de Rusia.

Senatorii John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au vorbit despre exploatarea gazelor de şist prin controversata metodă a fracturării hidraulice în contextul necesităţii independenţei energetice a statelor europene faţă de Rusia.

"Va fi un angajament pe termen lung în problema independenţei energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-şi creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de ţară care s-a dedicat explorării acestui potenţial, dar Germania îşi închide centralele nucleare, iar alte ţări din Europa refuză chiar să aibă o discuţie despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk (premierul polonez, n.r.) pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă", a declarat senatorul Murphy.

Opiniile senatorului american par să rezoneze cu cele ale Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, care, aflat cu câteva săptămâni în urmă în vizită la Bucureşti, afirma că ţările europene trebuie să pună la dispoziţia unei Europe unite energetic, resursele de care dispun.

După ce i s-a precizat că în România au avut loc proteste împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, Murphy a replicat: "Şi în America au fost".

EPA, agenţia federală care ar trebui să se ocupe cu monitorizarea mediului în SUA, amână la nesfârşit un studiu despre efectele negative produse de fracturarea hidraulică asupra mediului. cu toate acestea tot mai multe state din SUA şi din Europa impun moratorii asupra explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, un procedeu extrem de controversat datorită efectelor asupra pânzei freatice.

Întrebat cum le-ar explica românilor beneficiile exploatării gazelor de şist, având în vedere că în România resursele aparţin statului şi nu proprietarului de teren, senatorul Ron Johnson a fluturat marota pericolului rusesc în zonă, deşi cele două subiecte, valide, nu au legătură între ele.

"Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective", a declarat Johnson.

Rezistenţa anti-fracturare hidraulică din România

În România au avut loc numeroase proteste împotriva fracturării hidraulice. Ştirile despre determinarea sătenilor din comuna vasluiană Pungeşti care au încercat să oprească intrarea utilajelor companiei americane Chevron în comună, formând un lanţ uman cu trupurile lor, au făcut înconjurul lumii.

Reamintim că în Pungeşti a existat şi există o opoziţie puternică împotriva exploatării gazelor de şist, asociată cu poluarea apelor, a aerului şi cu distrugerea pământurilor pe care pungeştenii le muncesc pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi. Fracturarea hidraulică presupune injectarea unor cantităţi impresionate de apă în sol, apă "îmbogăţită" cu un complex de substanţe chimice considerate extrem de toxice pentru mediul înconjurător şi pentru om.

În ciuda nemulţumirii localnicilor şi activiştilor pentru mediu, Chevron a afirmat că lucrările se desfăşoară "într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător".

Românii îngrijoraţi de efectele nocive asupra mediului pe care le-ar putea avea tehnicile de fracturare hidraulică au protestat de asemenea şi în Bucureşti, Puieşti, Bârlad, Băceşti, Băile Felix, precum şi în alte oraşe mari din ţară.

Riscurile fracturării hidraulice

Statistici de ultimă oră ale autorităţilor privind protecţia mediului din 4 state din SUA au confirmat faptul că apa a fost poluată din cauza fracturării hidraulice. Peste 110 cazuri de contaminare a apei datorită extragerii gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice au fost confirmate în 3 din statele analizate. De menţionat este faptul că, datorită vidului legislativ din SUA, persoanelor afectate le este foarte greu să dovedească în mod legal legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea apei. Cu toate acestea, în ciuda afirmaţiilor industriei, care susţine că nu există niciun caz dovedit de contaminare a apei datorită gazelor de şist, statisticile oficiale de ultimă oră indică contrariul.

E suficient un singur puţ de gaze nocive pentru distrugerea ireversibilă a mediului acvifer. Conform propriilor statistici ale industriei, 5% dintre sigiliile de puţuri cedează imediat, această rată crescând foarte mult odată cu vechimea puţului. Multe studii recente demonstrează impactul nociv cauzat de fracturarea hidraulică asupra râurilor şi puţurilor din SUA. Iată numai câteva dintre acestea:

- Un studiu al Universităţii Duke a făcut legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea pânzei freatice din zonă, coroborând descoperirile unui studiu anterior, care a identificat „dovezi repetate ale contaminării apei potabile cu metan cauzată de extragerea gazelor de şist”;

- Studiul Universităţii din Texas a făcut legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea apei potabile cu arsenic;

- Departamentul de Protecţia Mediului din Pennsylvania a înregistrat 161 de cazuri în care apa a fost poluată din cauza fracturării hidraulice în intervalul 2008 şi toamna lui 2012.

- Studiile Universităţii din Colorado au demonstrat că apele subterane au fost contaminate în peste 350 de cazuri din cauza a peste 2.000 de scurgeri de gaze şi petrol de şist în ultimii 5 ani, depistând substanţe chimice ce provoacă dereglări hormonale în apa din apropierea siturilor de foraj, inclusiv în râul Colorado.

Cercetările ştiinţifice demonstrează clar că fracturarea hidraulică este în mod inerent periculoasă pentru apă şi nu poate fi efectuată în condiţii de siguranţă.

Conform raportului ”Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health” al Parlamentului European, o altă problemă ridicată este poluarea atmosferică şi fonică, întrucât maşinăria funcţionează pe baza de motoare cu combustie: fluidele (inclusiv apele uzate) pot emite substanţe nocive în atmosferă, iar camioanele care asigură activităţile de transport frecvente pot emite compuşi organici volatili, alţi poluanţi atmosferici şi zgomot.

Totodată, cu fracturarea hidraulică au fost asociate şi cutremure de pământ provocate de procedeul de fracturare sau de injecţia apelor uzate, precum şi eliberarea de particule radioactive din subsol.

Falsa problemă a independenţei energetice

În ceea ce priveşte aşa zisa independenţă energetică pe care ar oferi-o României exploatarea gazelor de şist, George Epurescu, preşedintele asociaţiei România Fără Ei şi cunoscut activist anti-fracturare hidraulică a explicat într-un interviu acordat Epoch Times că România produce mai mult gaz decât consumă.

„Statistica oficială a UE, Eurostat, precizează că România produce mai mult gaz decât consumă, ori asta nu poate fi contrazisă de primul ministru. Aceste date aruncă o gravă urmă de îndoială cu privire la declaraţiile lui Ponta, care minte fără să clipească în încercarea de manipulare a opiniei publice. Detalii despre statisticile Eurostat, din care rezultă că România produce mai multe gaze naturale decât consumă, le găsiţi pe pagina noastră, stopfracturare.ro.”, a afirmat Epurescu făcând referire la o declaraţie a premierului din luna aprilie în care acesta susţinea la rândul său ideea că România nu are decât două variante: gazele de şist sau dependenţa de ruşi.

„Legat de independenţă, este simplu ca, în această vară, să se investească în energie regenerabilă, ceea ce ar duce la mai mult decât consolidarea independenţei, ar duce la securitate energetică. România poate sta vara în majoritate pe energie regenerabilă, consumând parţial gaz iarna”, a mai adăugat cunoscutul activist.