Maia Sandu: Finanţarea netransparentă a partidelor - instrument major de fraudare a alegerilor

“Cum poate o instituţie care nu respectă Codul electoral să vegheze la respectarea acestuia de către partidele politice? Zilele acestea discutăm cu pasiune despre cât de multă democraţie am reuşit să construim în 25 de ani. Dreptul la vot este, probabil, cel mai mare, dacă nu şi singurul câştig în toţi aceşti ani. Doar că acum ei sunt gata să ne fure şi acest drept” scrie Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Maia Sandu într-o postare recentă pe pagina sa de facebook, cu referire la acţiunile Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Anterior, PAS a sesizat Comisia Electorală Centrală despre încălcarea de către Partidul Democrat (PD), Partidul Comuniştilor (PCRM), Partidul Liberal (PL) şi Partidul Nostru (PN) a cadrului normativ în domeniul finanţării partidelor politice, încasarea în numerar a donaţiilor ce depăşesc 5050 de lei. În acest context Maia Sandu menţionează că “de mai bine de o lună, PAS încearcă să afle de la CEC dacă s-a încălcat sau nu Regulamentul de finanţare a partidelor atunci când PD, PCRM, PL şi PN au admis încasări în numerar a sumelor ce depăşesc limita de 5050 de lei. Comisia electorală caută în continuare răspunsul, de parcă nu ea a elaborat regulamentul în cauză. Finanţarea netransparentă şi ilegală a partidelor reprezintă un instrument major de fraudare a alegerilor”.

“CEC a tergiversat până în ultima clipă stabilirea regulilor de joc pentru această campanie. Adoptate cu câteva zile în urmă, fără dezbateri publice, actele normative aferente procedurii de alegere a Preşedintelui nu au fost încă publicate în Monitorul Oficial, iar perioada electorală începe mâine, 31 august. Despre ce fel de transparenţă şi corectitudine poate fi vorba?” se întreabă preşedintele PAS.

Maia Sandu mai susţine că este controversat “şi răspunsul CEC la multitudinea de întrebări apărute după publicarea cifrelor cu privire la numărul cetăţenilor cu drept de vot şi al celor înscrişi în listele electorale. Concluzia mea este că cei de la CEC au pierdut simţul realităţii. Ei nu ştiu ce e cu aceste cifre şi nici nu-i interesează”.

În această săptămână demarează campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. Începând cu 31 august candidaţii la funcţia de preşedinte pot veni cu grupul de iniţiativă pentru a fi înregistrat, iar campania şi agitaţia electorală va începe la 29 septembrie pentru persoanele care au fost înregistrate şi au primit statutul de concurent electoral.

Notabil este faptul că potrivit datelor publicate de către CEC, în Registrul de Stat al Alegătorului sunt înregistraţi 3 237 032 de cetăţeni cu drept de vot, însă pe circumscripţiile electorale din ţară sunt atribuiţi doar 2 853 802 de cetăţeni, restul „cuprinzând persoanele fără reşedinţă şi cetăţenii cu drept de vot domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova”.

Numărul alegătorilor anunţat de către CEC a fost comentat şi contestat de mai mulţi experţi şi lideri de partide care au susţinut că numărul celor cu drept de vot a crescut surprinzător în condiţiile în care numărul populaţiei Moldovei descreşte dramatic. Pentru comparaţie: în 2005, în Moldova erau 2,3 milioane de alegători, în 2014 - 2,8 milioane, iar în 2016 - aproape 3,3 milioane de alegători. Potrivit statisticilor internaţionale, zilnic, Moldova este părăsită de 106 oameni, fiind ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei din lume.