Proiectul de recuperare a miliardului de la contribuabilii moldoveni - scos de pe ordinea de zi a Comisiei buget şi finanţe

Guvernarea bate în retragere. Datorită zecilor de proteste, peste 400 de mii de semnături ale cetăţenilor din întreaga ţară şi mai nou a petiţiei care cere ca recuperarea banilor furaţi să nu cadă în sarcina populaţiei, controversatul proiect de lege a fost scos de pe ordinea de zi.
Comisia Ecomonie, Buget şi Finanţe
Comisia Ecomonie, Buget şi Finanţe (sputnik.md)

Membrii Comisiei economie, buget şi finanţe au scos de pe ordinea de zi un proiect de lege privind punerea pe seama cetăţenilor a miliardului de dolari furat din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. În opinia acestora, este prematur ca acesta să fie discutat în condiţiile în care nu au avut loc dezbateri şi consultări publice.

„Votând proiectul de lege în aceste condiţii ar însemna să condamnăm oamenii la sărăcie”, a subliniat deputatul liberal-democrat, Chiril Lucinschi, fiind susţinut de ceilalţi membri ai comisiei.

De menţionat că după ce guvernarea a prezentat Parlamentului proiectul de lege potrivit căruia generaţii întregi de moldoveni ar urma să plătească timp de 25 de ani miliardul dispărut din bănci private, reprezentanţii Platformei Demnitate şi Adevăr au iniţiat o petiţie online: „Nu întoarcerii miliardului de către popor!”.

Mai mult decât atât, acest proiect de lege privind transformarea garanţiilor de stat în datorie internă, înaintat de Guvernul Filip a avut loc absolut netransparent şi fără a fi consultată societatea civilă. Notabil este faptul că deşi până acum se ştia de un miliard de dolari dispăruţi, suma indicată în controversatul proiect de lege a fost dublată, iar începând cu anul 2017 pe umerii cetăţenilor urmând să fie pusă suma de 25 mlrd, executivul insistând ca Parlamentul să adopte legea respectivă în regim de urgenţă.

Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite BNM obligaţiuni de stat de peste 13 miliarde lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual. În opinia mai multor experţi economici, băncile comerciale nu vor accepta să se implice pentru un câştig de numai 5 procente, în condiţiile în care, profitul lor din creditare este de cinci ori mai mare. Totodată, aceştia punctează că suma care trebuie rambursată este enorm de mare în condiţiile bugetului de austeritate, astfel că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se aştepte la majorarea taxelor, notează jurnal.md.

Potrivit susţinătorilor Platformei DA, în cazul în care actualul Parlament va refuza să asculte dorinţa cetăţenilor, petiţia va servi drept temei legal şi moral pentru declanşarea unui referendum de consultare a populaţiei cu privire la felul în care să fie recuperat miliardul furat.

„În fapt regimul oligarhic a decis ca miliardele furate de către guvernanţi într-o noapte să fie recuperate în condiţii insuportabile de către generaţii întregi de cetăţeni, pe baza unei legi adoptate în regim de urgenţă, netransparent, fără consultări cu societate civilă. Conform proiectului, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite Băncii Naţionale obligaţiunile de stat cu o dobândă de 50 de ori mai mare decât dobânzile cu care au fost creditate cele trei bănci comerciale jefuite”, se arată într-un comunicat al Platformei DA remis Epoch Times România.

Semnatarii petiţiei declară ferm că se opun unui al treilea jaf al actualei puteri, după furturile din sistemul bancar şi rezervele Băncii Naţionale. Reprezentanţii Platformei DA au cerut, totodată, tragerea la răspundere penală a făptuitorilor şi a factorilor de decizie complici la jaful miliardului şi recuperarea de la aceştia a proprietăţilor ilegal dobândite.

În context, liderul Platformei DA, Andrei Năstase califică decizia luată de Comisia economie, buget şi finanţe ca fiind un rezultat al presiunii populare, exercitată de-a lungul timpului prin intermediul protestelor din PMAN care au durat mai bine de un an, a celor peste 400 de mii de semnături colectate pentru organizarea referendumului constituţional şi mai recent a petiţii lansate online şi fizic pe întreg teritoriul RM.

„Iată un exemplu că se poate lupta împotriva guvernării criminale cu mijloace democratice şi civilizate, nu aşa cum se aşteptau ei”, a concluzionat Năstase.