Profesor la Oxford: Ponta, AUR, Georgescu sunt forţele care alimentează haosul, vor să dea foc la ţară cât mai repede

Profesorul de diplomaţie digitală Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, a opinat, într-o emisiune Digi24, că România se află în criză, iar forţele principale care alimentează haosul sunt Călin Georgescu, Victor Ponta şi AUR. De cealaltă parte, Kelemen Hunor şi Ilie Bolojan încearcă "să menţină o anumită stabilitate, să ţină situaţia sub control".

Jurnalist: Informaţii referitoare la cazul Nordis - un dosar uriaş. Informaţiile vin pe măsură ce trec zilele, despre ANAF, despre cei patru inspectori, despre suspiciunile care sunt la adresa lor. Ministrul Finanţelor vrea să ştie mai mult şi chiar vrea, chiar înainte să primească rezultatul controlului intern, spune că îşi trimite propriii inspectori să vadă ce s-a întâmplat la ANAF.

E o afacere de lămurit, pentru că, ştim asta din referat, cel puţin doi dintre cei patru inspectori au fost ameninţaţi de Vladimir Ciorbă. Li s-a spus inclusiv că poate fi schimbat şeful întregii instituţii, şeful ANAF-ului. Înţelegem că în felul ăsta a fost pusă o presiune foarte mare asupra celor care mergeau acolo în control.

Nu este foarte clar dacă suspiciunile sunt de acum, din octombrie, pentru că după ce Nordis a intrat în insolvenţă, de ce a intrat în insolvenţă? În urma reportajului Recorder, în urma dezvăluirilor şi scandalului care tot creştea, şi nu e foarte clar dacă nu cumva erau cunoscute informaţii referitoare la neregulile, nelegiuirile petrecute la Nordis încă de acum trei ani.

Corneliu Bjola: Într-adevăr, ce putem spune în momentul de faţă, pe baza informaţiilor care au fost dezvăluite, este că instituţiile statului nu funcţionează cum trebuie. Exista această suspiciune la nivelul percepţiei politice de ceva timp. Să ne amintim de acele cazuri enorme de prescripţii.

Când se fac anchete, conduc la anumite rezultate, după care începe acea întârziere interminabilă, cu luni, cu ani, cu zeci de ani, după care la un moment dat se spune fapta nu există, sau în sfârşit s-a prescris. Şi acest bulgăre de zăpadă s-a rostogolit şi care spunea, clar, ceva nu funcţionează în modul în care ar trebui în instituţiile statului. Instituţia de justiţie, coloana vertebrală a fiecărei societăţi, a fost tocită, a fost la un moment dat eviscerată de către regimul Dragnea pentru interese personale şi încă nu ne-am refăcut, ţara nu s-a refăcut după această luptă.

Dar cred că trebuie să vedem, pentru că lumea este preocupată, cât de mare este această criză, cât de mult ne afectează, care sunt consecinţele ei. Când ne referim, de exemplu, la literatura academică, când vorbim de crize politice, ce înseamnă o criză politică? O criză politică spune de trei elemente: spune de funcţionare de instituţii ale statului, spune de stabilitate şi vorbeşte de legitimitate. Cred că, în momentul de faţă, suntem în cazul unei crize care relevă că instituţiile statului, la nivel de funcţionare, sunt compromise. Şi aici, cred că intervine o problemă de reglementare, de reaşezare.

Ce vorbeşte Vladimir Ciorbă este inadmisibil. Nu poţi să ameninţi, nu poţi să te foloseşti de contacte politice, de instituţionalitate democratică. Ăsta e un stat mafiot. Asta se face în Rusia, se face în Asia Centrală, în zonele în care există această zonă semi-autoritară, spre care, de exemplu, Georgescu ne-ar face să ne îndreptăm. Dar acest lucru nu trebuie să funcţioneze într-un stat democratic. În acelaşi timp, să ţinem seama, totuşi, să nu exagerăm, România rămâne o ţară stabilă. Nu suntem în cazul Georgiei. Nu avem sute de mii de oameni care să defileze în fiecare zi. Chiar şi acele proteste care au fost, au fost câteva mii.

Şi în al treilea rând, foarte important, nu vorbim că legitimitatea sistemului a fost afectată în momentul de faţă. Deci vorbim de o criză politică ce afectează funcţionarea statului, care era de mult timp compromisă şi a venit o scadenţă. Şi să sperăm că, într-adevăr, această scadenţă este luată foarte în serios.

Unde ne îndreptăm? Unde aş putea spune? Pentru că o criză, iarăşi cum mă refer, crizele de obicei au patru rezultate, în care conducerea politică, de exemplu, poate să iasă întărită. Nu este cazul în momentul de faţă. Să ne amintim, sunt exemple, de exemplu, Angela Merkel, în 2008 a lovit criza economică, a ieşit întărită.

Este criza în care supravieţuieşti, dar cu costuri mari. Cred că aici ne aflăm - Macron cu Vestele Galbene - autoritatea statului, autoritatea va fi slăbită.

Dar mai există şi varianta următoare, în care putem avea o cădere politică, o schimbare de prim-ministru, dacă aceste conexiuni încep să se aprofundeze, eventual, de alte conexiuni, nu numai de Nordis. Atunci problema devine mai serioasă. Şi de-aia vreau doar să subliniez, şi mă opresc aici, care sunt forţele care alimentează haosul şi care sunt forţele care alimentează stabilitatea. Este foarte important.

Pentru că, din ce observ, aţi avut un interviu cu domnul Kelemen Hunor mai devreme, şi Ilie Bolojan, cred că sunt forţele care încearcă să menţină o anumită stabilitate, să ţină situaţia sub control. Pe de altă parte, Ponta, AUR, Georgescu să dea foc la ţară cât mai repede şi cât mai bine. De aici, cred că trebuie să punem şi treaba în context, când ne uităm la crize şi care sunt consecinţele sale.