Problemele economice ale Ciprului permit realizarea 'planului Putin' privind 'de-offshorizarea' (presa rusă)

Criza financiară din Cipru şi decizia provocată de aceasta privind exproprierea unei părţi din depozitele bancare vor contribui la procesul de 'de-offshorizare' a economiei ruse, proces iniţiat de preşedintele rus Vladimir Putin, notează, marţi, cotidianul rus Utro.

Nu demult persoane de rang înalt din Rusia au vorbit despre rolul imens pe care îl au offshore-urile în economia rusă. Ciprul este cea mai populară 'oază de linişte' a capitalului rus din străinătate. Potrivit agenţiei Moody's, depozitele persoanelor fizice şi juridice din Rusia în bănci din Cipru însumează 19 miliarde de dolari.

Însă, problema nu constă atât în depozite, cât mai ales în fluxurile financiare. Potrivit informaţiilor deţinute de Global Financial Integrity, doar în 2011 din Rusia în Cipru au fost virate aproape 120 de miliarde de dolari, în Rusia întorcându-se circa 130 de miliarde. Aceste cifre scot la iveală anvergura fenomenului denumit 'offshorizarea economiei': atunci când un procent imens de tranzacţii şi operaţiuni ale pieţei de fonduri se derulează pe scene financiare din străinătate, unde există un regim fiscal mai blând. Tot acolo se înregistrează companii care deţin active enorme în Rusia şi, pe lângă aceasta, se spală fonduri obţinute ilegal. Apoi, banii spălaţi revin în Rusia sub forma unor investiţii destul de legale. Drept rezultat, bugetul rus înregistrează o lipsă de miliarde de dolari, explică Utro.

Unul dintre punctele programului electoral al lui Vladimir Putin a fost proclamat cursul spre 'de-offshorizarea' economiei. În principiu, această teză nu a întâmpinat obiecţii în cadrul societăţii de experţi. Cu toate acestea, statul rus sare acum în sprijinul Ciprului. De exemplu, din toate ţările Uniunii Europene (UE), tocmai Ciprului statul rus i-a oferit un credit în valoare de 2,5 miliarde de euro, pentru acoperirea golurilor din buget.

Când s-a aflat că troica finanţatorilor internaţionali (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) i-a cerut Ciprului să impună o taxă pentru depozitele bancare, prima reacţie din spaţiul mediatic al Rusiei a fost unanimă: 'Deponenţii ruşi vor pierde miliarde! Raiul offshore se prăbuşeşte!'. Însă, potrivit Utro, informaţia ar putea fi comentată în cu totul alt mod: UE încearcă să ajute Rusia să stopeze fuga de capital. De altfel, 'substratul rusesc' nici nu este ascuns de europeni: după cum rezumă Financial Times, Ciprul a plătit pentru reputaţia sa de 'ţară unde ruşii îşi spală banii'.

În ultimii ani, Ciprul a făcut multe în planul luptei cu fenomenul spălării de bani. În principiu, sistemul financiar cipriot a devenit destul de transparent şi este supravegheat de instanţe internaţionale, în timp ce instituţii cipriote de control financiar cooperează strâns cu partea rusă. Cu toate acestea, ruşii au continuat până în ultima clipă să-şi mute banii în Cipru: probabil, datorită unor relaţii de încredere speciale şi, desigur, în virtutea taxelor mici.

Acum, când în Cipru a început deja să 'miroase foarte tare a ars', capitalul rusesc a început inevitabil să părăsească insula, pentru că dacă statul scade odată un procent din dobânzile la depozite, este de aşteptat să facă din nou acest lucru. În afară de aceasta, sistemul financiar al Ciprului trosneşte din toate încheieturile: perspective aproape că nu există.

Desigur, banii ruseşti ar putea pleca din Cipru nu neapărat înapoi în Rusia: puţine sunt în lume offshore-uri? Însă, lucrurile nu sunt atât de simple. În primul rând, explică Utro, fiecare 'oază liniştită' îşi are propriile stânci şi acestea trebuie ocolite. Mai are şi propriii săi 'locuitori', astfel că vor trebui stabilite relaţii de încredere cu aceştia, cum erau cele dintre 'investitorii' ruşi şi partea cipriotă, încă de pe vremurile când Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ducea bani partinici pe insulă.

În al doilea rând, vremuri grele au venit pentru toate offshor-urile. În prezent, capitalul şi businessul nu se simt nicăieri foarte libere de taxe şi supraveghere precum în anii de dinaintea crizei. Comunitatea internaţională a luat cursul spre asigurarea transparenţei sistemului financiar mondial. Decizii corespunzătoare au fost luate de G20, iar noi reguli sunt elaborate în cadrul unor asemenea organizaţii precum Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Comitetul Basel pentru supraveghere bancară şi Asociaţia Internaţională a Supraveghetorilor în Asigurări.

De exemplu, la începutul anului Insulele Cayman şi-au făcut publică decizia de a fi 'mai transparente'. Se introduce regula privind publicarea obligatorie a datelor despre directorul companiei înregistrate pe insulă (ulterior, o companie poate fi obligată să plătească impozitele către acea ţară al cărei cetăţean este acest director).

De altfel, potrivit Utro, este pentru a doua oară când Cipru suferă nu din vina sa. Iniţial, sistemul său financiar a fost subminat de restructurarea datoriilor Greciei (potrivit S&P, datoriile greceşti care se află în balanţa băncilor cipriote reprezintă 165% din PIB-ul insulei), iar atunci când UE le-a ordonat tuturor creditorilor privaţi să 'ierte' o parte din datoria Greciei, sistemul bancar cipriot a suferit pierderi colosale. De fapt, tocmai aceste pierderi au obligat Nicosia să ceară ajutor de la Eurogroup.

Acum, ca şi condiţie pentru oferirea de ajutor, troica de creditori internaţionali i-a ordonat Ciprului să-şi 'scuture' un pic deponenţii. Desigur, acest lucru va aduce bani în visteria ţării, însă o consecinţă a acestui pas va deveni fuga în masă a investitorilor străini din Cipru. Acum nici nu mai contează ce procent se va decide să fie 'scuturat' de la deponenţi şi dacă va fi oferit cuiva un regim preferenţial: important este faptul în sine, anunţul însuşi privind viitoarea expropriere.

Probabil, încrederea faţă de Cipru s-a prăbuşit irevocabil: investitorii s-au convins că aceasta nu este deloc o ţară independentă - de altfel, ca toate ţările din UE, completează Utro. Din acest motiv, economia cipriotă, sechestrată în sectorul serviciilor financiare (asigură 40% din PIB), va intra în scurtă vreme în faliment total, prognozează cotidianul moscovit.