Efectul Macovei: Iohannis militează pentru renunţarea la imunitatea preşedintelui şi parlamentarilor

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

La scurt timp după ce prezidenţiabilul ACL Klaus Iohannis a fost de acord să semneze Acordul pentru salvarea statului de drept şi a democraţiei în România, propus de Monica Macovei, au început să apară şi primele efectele.

Astfel, joi, în cadrul unei conferinţe susţinute la Cluj, Iohannis a anunţat că cele 10 "cerinţe minimale" privind "chestiuni de principii" asumate de votanţii Monicăi Macovei sunt "aceleaşi lucruri pe care mi le doresc şi eu pentru România, pentru o societate dreaptă", şi a decis să semneze documentul înaintat de fostul ministru al Justiţiei, care a promis că, dacă ia această decizie, va avea susţinerea ei în turul doi.

Iohannis le sugerează lui Mora şi Chiuariu să plece

Ca urmare, Iohannis a vorbit astăzi despre excluderea senatorului Tudor Chiuariu din PNL (condamnat definitiv pentru corupţie) şi despre plecarea lui Akos Mora din Parlament (declarat în mod definitiv incompatibil de ÎCCJ), acelaşi lucru pe care i-l cerea şi Monica Macovei la sfârşitul lunii octombrie, într-o scrisoare deschisă, deşi atunci aceasta nu primea niciun răspuns de la liberali.

Acum, după după mai bine de 10 luni de când Tudor Chiuariu, în prezent membru al Comisiei Juridice din Parlament, a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu, Iohannis a decis să îi ceară acestuia public să plece din PNL.

La fel şi în cazul lui Akos Mora, care, deşi a fost declarat în mod definitiv incompatibil de ÎCCJ, acesta continuă să îşi ia salariul de mai bine de un an, graţie amânărilor venite din partea Parlamentului şi a Comisiei Juridice care nu s-au grăbit cu introducerea cazului pe ordinea de zi a şedinţelor.

"Eu cred că domnul Akos Mora trebuie să plece din Parlament. Optimal ar fi să-şi dea demisia. Dacă nu, atunci Senatul trebuie să voteze pentru încetarea mandatului domniei sale. Iar în cazul domnului Tudor Chiuariu, eu cred că un pas înţelept din partea domniei sale ar fi să plece din PNL", a declarat joi Klaus Iohannis.

Mişcare surpriză - renunţarea la imunitatea preşedintelui şi a parlamentarilor

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a înaintat nu mai puţin de trei solicitări preşedintelui Traian Băsescu: să iniţieze un referendum pentru eliminarea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor (foşti sau actuali) şi a preşedintelui, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns de la Cotroceni.

În aceeaşi zi în care Iohannis a decis să colaboreze cu Macovei, liderul liberal a anunţat că, dacă va câştiga alegerile, primul lucru pe care vrea sa îl facă este să renunţe la imunitatea prezidenţială şi a parlamentarilor.

"Avem în momentul de faţă multe discuţii în jurul imunităţii şi vă spun că primul lucru la care vreau să renunţ este imunitatea preşedintelui României. Este nevoie, evident, pentru acest lucru, de discuţii cu partidele politice, în special acum, cu comisia care se ocupă de proiectul de modernizare a Constituţiei. Voi avea aceste discuţii şi voi solicita ferm să se renunţe la alineatul care stabileşte că preşedintele se bucură de imunitate", a precizat Iohannis.

Prezidenţiabilul ACL, ajuns în turul doi cu pesedistul Victor Ponta, a declarat că trebuie schimbate şi prevederile legate de imunitatea parlamentarilor.

În octombrie, Monica Macovei declara că, dacă vrem ca România să scape de mafia transpartinică trebuie operate schimbări fundamentale:

"Dacă preşedintele doreşte să scăpam de mafia transpartinică care rânjeşte dintre coperţile dosarelor Microsoft şi EADS şi din plenul Parlamentului, atunci trebuie să luptăm cu cauzele, nu cu efectele. Iar una din cauze este imunitatea. Cât timp parlamentarii, miniştrii şi preşedintele României, oricare ar fi el, vor beneficia de imunitate în faţa justiţiei, nu vor renunţa să fure din bugetul ţării, adică din buzunarul oamenilor", a mai adăugat Monica Macovei, reamintind că mulţi politicieni au beneficiat de solidaritatea transpartinică din Parlament "care protejează corupţia politicienilor din toate partidele".

Monica Macovei a argumentat că de-a lungul timpului, datorită faptului că parlamentarii au respins prin vot solicitări ale procurorilor de începere a urmăririi penale în cazul unor miniştri-parlamentari sau pentru reţinerea unor parlamentari, Parlamentul României a devenit "un adăpost pentru hoţi, corupţi şi persoane cu probleme penale".

Pe lista celor care au scăpat de urmărire penală sau de arestare preventivă pentru ca Parlamentul României a blocat Justiţia se numără politicieni precum Popescu Florin Aurelian (PMP, fost PDL), Isailă Marius Ovidiu (PSD, fost PDL), Chiţoiu Daniel (PNL), Cosma Vlad Alexandru (PSD), Vosganian Varujan (PNL), Stan Ion (PSD), Victor Paul Dobre (PNL) şi Borbely Laszlo (UDMR).

"NU" pentru amnistie şi graţiere

Un alt front comun pe care îl fac Macovei şi Iohannis este cel legat de promovarea "mult-râvnitei" Legii a amnistiei şi graţierii, care ar aduce linişte în sufletele multor politicieni corupţi. Astfel, din stenogramele publicate de DNA în dosarul de trafic de influenţă al liderilor PSD Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova reiese că aceştia intenţionau să reintroducă legea amnistiei şi graţierii, lege de care ar urma sa beneficieze o serie de parlamentari acuzaţi de fapte de corupţie.

Proiectul de lege, care se află acum în stand-by în sertarele Comisiei Juridice, odată adoptat, ar aduce beneficii multor oameni politici influenţi, printre care şi Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Ionel Manţog, Nicolae Mischie, Decebal Traian Remeş, Relu Fenechiu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc etc.

"Ca preşedinte, voi fi garantul statului de drept şi al justiţiei independente. Sunt total împotrivă şi nu voi accepta o lege a amnistiei şi graţierii, aşa cum este ea pregătită în sertarele pesediste. Nu voi graţia niciodată pe un politician condamnat pentru acte de corupţie", a mai declarat Klaus Iohannis.