Corporaţia stă să facă legislaţia: Comisia Europeană, chemată în instanţă de Societatea Civilă Europeană

Zilele acestea opoziţia împotriva legilor care favorizează marile corporaţii marchează o nouă etapă.

Pe 11 septembrie, Comisia Europeană a respins Iniţiativa Europeană Cetăţenească (ECI) împotriva controversatelor acorduri comerciale şi de investiţii internaţionale între SUA şi UE şi respectiv UE şi Canada, cunoscute sub denumirile TTIP şi CETA.

Atât TTIP cât şi CETA sunt tratate negociate cu uşile închise, care tind să ofere o legislaţie cadru care oferă investitorilor (americani sau canadieni) privilegii care pot ameninţa chiar suveranitatea statelor europene.

Extrem de necunoscut în România, TTIP - Transatlantic Treaty for Investment Partnership - este un acord în curs de perfectare între SUA şi UE, menit să dea noi puteri corporaţiilor şi investitorilor. În special îngrijorătoare sunt mecanismele de reglementare a disputelor dintre investitori şi stat (în cazul acesta statele membre ale UE), care permit corporaţiilor să aducă în faţa unor curţi private de arbitraj orice stat ce introduce legislaţie care are ca efect secundar diminuarea profiturilor investitorului.

Asemenea clauze ar putea, de exemplu, permite oricărei companii americane să aducă România în faţa unei curţi de arbitraj, dacă guvernul ridică, de exemplu, salariul minim pe economie, sau noi restricţii de mediu, etc.

Acordul este periculos în special în ţări cu o transparenţă scăzută şi corupţie ridicată - cum este cazul României, unde contractele sunt deseori secretizate, deşi nu au legătură cu păstrarea secretelor naţionale.

ONG-urile din România implicate în susţinerea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), respinsă de Comisia Europeană pe 11 septembrie, se alătură celor peste 240 de organizaţii din întreaga Europă în acţiunea de a contesta la Curtea Europeană de Justiţie decizia de respingere formulată de Comisie, informează organizaţia de protecţia mediului Terra Mileniul III, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

"De asemenea, împreună cu întreaga Coaliţie Europeană STOP TTIP vom continua colectarea de semnături pentru o Iniţiativă Cetăţenească Europeană autonomă, chiar şi fără recunoaşterea ei oficială de către Comisia Europeană", mai precizează ONG-urile în comunicat.

În motivarea respingerii ECI, Comisia Europeană a susţinut că mandatele de negociere cu privire la TTIP şi CETA nu sunt acte juridice, ci doar acte pregătitoare interne între instituţiile UE şi, prin urmare, nu pot fi contestate printr-o Iniţiativă Cetăţenească. Mai mult, Comisia Europeană a mai afirmat că nu poate face propuneri de ratificare negative către Consiliul European şi, prin urmare, nu se poate conforma cu cererea cetăţenilor UE de a nu încheia negocierile CETA şi TTIP.

Explicaţiile oferite de CE au fost considerate de ONG-uri tertipuri legislative menite să eludeze problema de fond, şi anume lipsa transparenţei în negocierea tratatelor transatlantice. Unul dintre cele mai contestate aspecte legate de TTIP şi CETA este faptul că acestea includ mecanismele de soluţionare a litigiilor investitor-stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi usturătoare pentru guverne, suportate finalmente tot de cetăţenii cotizanţi la bugetele de stat.

Tratatele transatlantice vor schimba radical modul în care va fi reglementat comerţul de ambele părţi ale Atlanticului, cu repercusiuni directe asupra drepturilor şi sănătăţii consumatorilor. Cu toate acestea, sunt negociate în spatele uşilor închise, iar cetăţenii nu sunt implicaţi în decizie, fiind puşi în faţa faptului împlinit, acuză ONG-urile, precizând că acesta este şi principiul pe care se va baza acţiunea Coaliţiei la Curtea Europeană de Justiţie, se mai explică în comunicat.

"Prin refuzul de a accepta Iniţiativa Cetăţenească prin care s-ar putea solicita cu forţă instituţională blocarea negocierii oculte a unor acorduri comerciale care scad standardele protecţiei propriilor cetăţeni, Comisia Europeană îşi declară complicitatea cu marile corporaţii. Dar cum drepturile cetăţenilor nu se primesc, ci se iau, noi vom continua mobilizarea pan-europeană a cetăţenilor pentru a bloca aceste negocieri înainte de finalizarea lor", afirmă Mircea Toma, preşedintele organizaţiei ActiveWatch.

Prin cele două acorduri de liber schimb, UE – SUA şi UE – Canada, ar putea fi legalizate la nivel european practici economice distructive pentru mediu, dând astfel cale liberă exploatării gazelor de şist şi mineritului cu cianură. "De mai bine de 15 ani trăiesc cu ameninţarea că o companie canadiană vrea să îmi ia casa, să dinamiteze comunitatea în care trăiesc şi să acopere satul de alături cu cianură. Orice versiune de acord internaţional în care genul acesta de companii primesc şi mai multe puteri nu ne avantajează. Nu vreau ca alţi oameni din alte comunităţi să îşi petreacă viaţa cu ameninţările la care suntem noi supuşi zilnic la Roşia Montană. Când statele cedează siguranţa propriilor cetăţeni pentru profitul companiilor, atunci este clar că nu mai trăim în democraţie", declara şi Eugen David, preşedintele asociaţiei Alburnus Maior din Roşia Montană.

Pericolele ce vin odată cu cele două tratate vizează chiar statul de drept, ocolit prin crearea unei legislaţii paralele, comerciale, care diferă de legile statului de drept, dar care prevalează şi pot influenţa deciziile luate în mod democratic. "'Corporaţia face legislaţia' a fost unul dintre sloganele consacrate generate de către protestatarii ieşiţi în stradă în toamna anului 2013. Atunci se ridica problema unor legi făcute 'cu dedicaţie' pentru compania Roşia Montană Gold Corporation. Ceea ce întreaga societate a identificat atunci ca fiind un abuz, un gest nedemocratic, ar putea fi replicat la nesfârşit pentru toate companiile ce îşi vor desfăşura activitatea în ţara noastră. De frica unei avalanşe de procese venite din partea corporaţiilor, statul va ceda mult în procesul legislativ, făcând concesii", a declarat Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III.

"TTIP este un pericol pentru hrană sănătoasă, deoarece standardele diferite în materie de calitate şi sănătate în alimentaţia publică ar putea fi scăzute în UE la nivelul celor existente în SUA, dar şi piaţa serviciilor publice de interes maxim, cum sunt cele de distribuţie a utilităţilor, sau sistemul de sănătate ar putea fi afectate. Odată cu privatizarea unor astfel de servicii, dacă statul va dori să intervină în vreun fel, în sensul introducerii unor politici sociale, dar care lezează interesul comercial al companiilor, este pasibil de a plăti despăgubiri substanţiale în urma deciziilor curţilor de arbitraj", se mai arată în comunicat.