Europenii nu vor clauze speciale pentru corporaţii în cadrul tratatelor comerciale

Comisia Europeană a făcut publice marţi rezultatele consultărilor publice pe tema controversatelor clauze de soluţionare a disputelor dintre state şi investitori (ISDS) din cadrul Tratatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

CE a primit un număr record de peste 150.000 de răspunsuri la consultările pe acest subiect, desfăşurate în perioada 27 martie - 13 iulie 2014. În urma centralizării, a rezultat că peste 97% din repondenţi sunt împotriva ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne, suportate finalmente, de cetăţenii cotizanţi la bugetele de stat.

Merită menţionat că varii corporaţii au făcut deja uz de astfel de clauze pentru a da în judecată ţări care au emis legi contrare intereselor lor, cerând daune de miliarde de euro. Unul din cele mai cunoscute exemple este procesul intentat de compania suedeză Vattenfall împotriva Germaniei, care a adoptat anumite reglementări de mediu cu privire la centralele electrice pe bază de cărbune. Un alt caz celebru este procesul intentat de compania canadiană Lone Pine, specializată în extragerea de petrol şi gaze, autorităţilor statului Quebec care adoptaseră un moratoriu contra gazelor de şist.

"Asemenea cazuri demonstrează că investitorii se pot folosi de clauzele ISDS pentru a submina standardele de mediu ale statelor pe teritoriile cărora operează, pentru a eluda legislaţia şi a lua puţinii bani ai contribuabililor. Este şi aşa suficient de rău că astfel de clauze sunt incluse în tratatele comerciale deja existente, ca să le mai introducem şi în noile tratate comerciale!" a declarat Karl Bär, purtătorul de cuvânt al alianţei Stop TTIP, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times de Alianţa Stop TTIP.

Consultările nu au fost singura modalitate prin care cetăţenii Europei şi-au exprimat dezacordul cu privire la clauzele ISDS. O iniţiativă cetăţenească coordonată de Alianţa Stop TTIP (care include peste 340 de organizaţii din toată Europa) a strâns mai mult de 1.260.000 de semnături în ultimele trei luni, pentru a opri TTIP şi CETA (tratatul Canada-UE).

"Rezultatul consultărilor este limpede. Clauzele ISDS sunt un pericol la adresa democratiei, a mediului înconjurător, a protecţiei mediului şi a altor standarde importante pentru europeni. Majoritatea covârşitoare a europenilor s-a declarat împotriva TTIP. De asemenea, nici acordul similar între UE şi Canada n-ar trebui ratificat în condiţiile în care conţine astfel de clauze de protecţie a investitorilor.", a adăugat Karl Bar.

"Comisia a pus întrebări deosebit de complicate şi cu specific tehnic, întrebări dificil de înţeles pentru cetăţenii obişnuiţi. Platforma noastră online a explicat înţelesul acestor întrebări, a furnizat documentare pe această temă şi a sugerat formulări pe care oamenii le pot folosi pentru a răspunde, făcând întregul proces mai accesibil. Acum CE susţine că nu îi plac răspunsurile şi că acestea sunt ilegitime, ceea ce duce în derizoriu această consultare. Simplul fapt că atâţia oameni au depus efortul de a răspunde consultărilor, arată că europenii sunt precocupati de ISDS şi de consecinţele sale.", a mai precizat Karl Bär.

Poziţia CE

Răspunsurile primite de la cetăţenii Europei, în urma consultărilor, arată un "scepticism clar" la adresa ISDS, a confirmat marţi, comisarul european pentru comerţ, Cecelia Malmström, în cadrul unei conferinţe de presă.

Malmström a mai adăugat că, pe lângă răspunsurile standard, CE a mai primit de la aproximativ 3000 de cetăţeni şi 450 de organizaţii academice, ONG-uri, firme de avocatură etc. o serie de răspunsuri care "intră mai în detaliu la anumite întrebări".

În urma studierii răspunsurilor, CE ar fi identificat patru zone care necesită discuţii avansate, precum protecţia dreptului de a reglementa modul în care vor fi înfiinţate şi vor funcţiona efectiv tribunalele arbitrale, relaţia dintre sistemele judiciare naţionale şi ISDS, precum şi posibilitatea de a ataca prin apel deciziile curţilor de arbitraj.

În lume există actualmente în jur de 1400 de acorduri de investiţii care nu mai corespund nevoilor actuale, a adăugat Malstrom, afimând că este nevoie de "discuţii deschise şi sincere pe tema TTIP şi ISDS înainte ca CE să facă recomandări oficiale."

"Avem nevoie de discuţii deschise şi sincere cu privire la clauzele pentru protecţia investitorilor şi ISDS în cadrul TTIP, cu guvernele statelor membre UE, cu Parlamentul European şi societatea civilă înainte de lansarea oricăror recomandări de politici în acest domeniu. Acesta va fi primul pas imediat după publicarea raportului (despre răspunsul la consultări - n.r). De asemenea, observ că au existat propuneri constructive în consultare, cu privire la zonele care pot fi reformate.", a declarat Malmström.

Malstrom a declarat că în lunile următoare vor fi organizate întâlniri şi discuţii pe acest teme şi că "ISDS-ul, un instrument sensibil" va fi tratat cu maximum de precauţie. Totodată, comisarul a promis mai multă transparenţă în domeniu.

"Cum au fost multe critici la adresa ISDS, am decis să creştem transparenţa şi multe documente vor fi disponibile pentru consultări", a promis comisarul european.

La întrebarea presei, Malmström a estimat că CE va veni cu recomndări pe tema TTIP în primăvara lui 2015.