Comisia Europeană promite transparenţă în legătură cu negocierile privind TTIP

Comisia Europeană (CE) va permite tuturor europarlamentarilor accesul la documentele din procesul de negociere între UE şi SUA pentu Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), relatează Hotnews, citând o comunicare adoptată marţi de executivul comunitar privind transparentizarea discuţiilor pe marginea controversatului tratat comercial.

Potrivit sursei citate, măsura este inclusă într-un pachet mai larg de decizii prin care Comisia Europeană susţine că va "transparentiza" întreaga sa activitate.

"Vrem să facem şi mai intens consultări publice asupra TTIP şi să fim chiar mai transparenţi, astfel încât să putem arată clar despre ce e vorba în negocieri şi să le demistificăm", a declarat comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, cea care a prezentat comunicarea adoptată de CE.

Comisarul european a mai precizat că măsurile adoptate îşi propun să "demistifice" negocierile pentru acordul transatlantic de liber schimb.

Măsurile CE pentru transparentizarea procesului de negociere TTIP includ, potrivit rezoluţiei citate de hotnews, publicarea mai multor texte de negociere ale UE, pe care Comisia le împărtăşeşte deja cu Consiliul Uniunii Europene şi cu Parlamentul European, asigurarea accesului la textele TTIP tuturor europarlamentarilor, nu doar câtorva europarlamentari selectaţi, ca până acum (membri ai Comisiei pentru Comerţ Internaţional, în special), clasificarea unui număr mai mic de documente de negociere ca fiind "restricţionate UE", făcându-le mai accesibile pentru deputaţii europeni inclusiv în afara sălii de lectură şi publicarea şi actualizarea în mod regulat a unei liste de documente TTIP partajate cu Parlamentul European şi cu Consiliul.

În plus, Comisia Europeană a mai adoptat alte două decizii având drept scop asigurarea unei transparenţe sporite a întregii activităţi a executivului comunitar.

Cele două decizii se aplică comisarilor europeni şi membrilor cabinetelor lor, precum şi directorilor de direcţii ale CE, începând cu data de 1 decembrie 2014, informează sursa citată.

Astfel, în termen de două săptămâni de la fiecare reuniune a acestor categorii de angajaţi ai Comisiei, pe site-ul executivului comunitar vor fi publicate datele, locurile, numele organizaţiilor şi ale persoanelor care desfăşoară activităţi independente cu care au avut loc întâlniri, precum şi temele de discuţie ale reuniunilor respective.

Totodată, din anul 2015, Comisia va propune un acord interinstituţional prin care să se creeze "un registru de transparenţă obligatoriu pentru toţi lobby-istii care acoperă Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE", a menţionat executivul comunitar.

"Pentru ca oamenii să-şi recapete încrederea în Europa, trebuie să deschidem larg ferestrele şi să fim mai transparenţi cu privire la modul în care lucrăm. La fel de important este să le permitem cetăţenilor să ştie cu cine ne întâlnim şi de ce", a declarat prim-vicepreşedintele Comsiei Europene, laburistul olandez Frans Timmermans.

Context

Reamintim că numeroase ONG-uri, grupuri de iniţiativă, asociaţii etc. au reproşat forurilor de la Bruxelles secretomania ce înconjoară negocierile legate de TTIP. Societatea civilă acuză că negocierile TTIP şi CETA (tratatul UE - Canada), caracterizate de lipsă de transparenţă, pun în pericol interesele a peste 500 de milioane de oameni din 28 de ţari viitoare semnatare a respectivelor tratate.

Apelurile la transparenţă ale ONG-urilor au rămas, în mare, fără răspuns, ba, mai mult, la începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a respins Iniţiativa Europeană Cetăţenească (ECI) împotriva controversatelor acorduri comerciale. De altfel, Coaliţia Stop TTIP, formată din peste 300 de organizaţii ale societăţii civile din întreaga Europă, a deschis, în data de 10 noiembrie, o acţiune juridică la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg împotriva Comisiei Europene pe acest motiv.

Criticile la adresa secretomaniei forurilor de la Bruxelles s-au amplificat după ce în presă au apărut numeroase dezvăluiri despre lobby-ul făcut de reprezentanţii unor corporaţii pentru influenţarea tratatelor comerciale transatlantice, publicaţii titrate precum şi agenţii de ştiri precum Reuters arătând că din documente oficiale "scurse în presă" rezultă că oficialii negociază propuneri care ar putea dăuna semnificativ cetăţenilor şi mediului.

Presa a dezvăluit, de exemplu, că SUA şi Canada au pus presiune pe UE să înlăture toate constrângerile asupra importurilor de petrol din nisipuri bituminoase (un combustibil deosebit de poluant) iar un raport al Friends of Earth (FOE), una din cele mai mari organizaţii grassroots din lume, a arătat, bazat pe documente, că mari companii precum Shell, Total şi Exxonmobil, precum şi alte grupuri de lobby de business, nu au precupeţit niciun mijloc pentru a-şi promova interesele la Bruxelles, unul dintre scopuri fiind de a influenţa conţinutul TTIP.

Potrivit FOE, asociaţii ale industriei petroliere, agenţii de PR, firme de avocatură, rapoarte ştiinţifice plătite de industrie, chiar şi membri ai Parlamentului European, guverne naţionale şi chiar José Manuel Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene, au fost folosite pentru a promova interesele industriei de gaze de şist şi pentru a submina opoziţia la adresa exploatării acestei resurse, care se extrage printr-o tehnologie nocivă pentru mediu şi om.

Unul din cele mai controversate aspecte legate de TTIP (pe lângă secretomanie) sunt clauzele de tip ISDS, mecanisme prin care corporaţiile ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie naţională specifică. Clauzele ISDS permit corporaţiilor să aducă în faţa unor curţi private de arbitraj orice stat ce introduce o legislaţie care are ca efect secundar diminuarea profiturilor investitorului.