Prima crimă a Masacrului din Piaţa Tiananmen reamintită de un martor

VANCOUVER – Într-o clipită, speranţele oamenilor din Beijing au fost zguduite şi viaţa unui bărbat curajos a fost sfârşită.

Deşi a fost declarată legea marţială şi soldaţii se aflau pe străzi la începutul lui iunie 1989, rezidenţii din Beijing încă sperau să protejeze studenţii din Piaţa Tiananmen şi ca mişcarea lor pentru democraţie să nu fie oprită.

Wang Hue este un învăţat chinez care acum locuieşte în Vancouver, Canada. La o cafenea locală din Vancouver el şi-a amintit ce a văzut în noaptea de 3 iunie 1989.

Wang se autodenumeşte o fosilă în viaţă. La un moment dat întemniţat în China ca şi “contrarevoluţionar”, el a spus că întotdeauna s-a simţit constrâns să fie martor la ceea ce s-a întâmplat.

Legea marţială a fost impusă şi pe multe străzi ale Beijing-ului puteau fi văzute grupuri de câte 2 sau 3 vehicule parcate. Soldaţii erau neînarmaţi şi nu luau nicio măsură deoarece se aflau acolo pentru a păcăli oamenii, a spus Wang.

Timp de 3 zile la rând, soldaţii erau înconjuraţi de studenţi şi cetăţenii care încercau să discute ei. Într-o zi, un ofiţer a fost atât de impresionat încât a spus mulţumii: “Cetăţeni ai Beijing-ului şi dragi studenţi, noi nu ucidem studenţi. Aveţi încredere în noi. Nu avem arme cu noi.”

În noaptea de 3 iunie, Wang a spus că el şi soţia sa s-au dus în Piaţa Tiananmen şi au plecat de acolo după ora 22, întorcându-se la locuinţa lor din apropierea porţii Turnului Yongdingmen, o plimbare de 7 sau 8 minute cu bicicleta către Piaţa Tiananmen. La acea vreme exista o mulţime mare de oameni în piaţă.

Yongdingmen se află în sens opus unei staţii de tren. Staţia era plină de soldaţi, dar pe stradă erau parcate doar 2 vehicule militare. Wang a spus că parcarea a doar 2 vehicule acolo a fost făcută pentru a-i determina pe oamenii de la Turnul Yongdingmen să îşi coboare garda.

El a fost îngrijorat, intrebandu-se dacă vehiculele militare vor avansa înspre piaţă, aşa că s-a dus cu bicicleta spre o stradă din apropierea porţii Turnului Yongdingmen. Acolo exista o mică mulţime de oameni. Majoritatea celorlalţi ce fuseseră la Yongdingmen s-au dus în alte locuri pentru a bloca vehiculele militare să intre în piaţă.

Dintr-o dată, o femeie de vârstă medie a pedalat în grabă cu bicicleta ei. Era foarte agitată.

Ea s-a oprit şi a strigat: “Cetăţeni ai Beijing-ului şi studenţi, ascundeţi-va rapid. Ei [soldaţii] sunt complet înarmaţi. Pur si simplu nu îi puteţi opri”. Apoi a plecat rapid de acolo.

Unii oameni s-au speriat şi s-au dus acasă dar aproximativ 24 de oameni au rămas şi au aşteptat agitaţi, a spus Wang.

Apoi, o formaţie de soldaţi înarmaţi până în dinţi a apărut în zonă. “Ei purtau căşti şi puşti echipate cu baionete în vârf, şi se apropiau într-un ritm alert”, a spus Wang.

“Apoi un cetăţean din Beijing a păşit în faţă. El era un intelectual de aproximativ 37 sau 38 de ani, şi avea o înălţime de cel puţin 1,76 metri. Era destul de chipeş şi arăta demn. Părea să fie profesor sau învăţător”, a spus Wang.

“În timp ce toate lumea s-a panicat şi neştiind ce să facă sub ameninţarea armelor, acest erou imediat a simţit că soldaţii complet înarmaţi ar putea suprima studenţii care încă erau în Piaţa Tiananmen. Prima sa reacţie a fost să protejeze studenţii.

“El şi-a dat jos tricoul şi şi-a dezgolit pieptul în timp ce s-a deplasat către soldaţi, fluturându-şi tricoul înspre aceştia şi strigând: ‘Nu puteţi ucide studenţi. Nu puteţi ucide studenţi.’”

“Cu toate acestea, a fost tras un glonte în pieptul său; apoi toate armele au tras deodată [asupra lui]. Eroul a fost cuprins de uimire şi a rostit ultimele sale cuvinte: ‘Voi chiar... ’ A căzut la pământ şi apoi toate armele au tras asupra restului mulţimii”, a spus Wang.

Wang s-a aruncat la pământ dar nu şi-a putut lua ochii de la bărbatul pe care îl numeşte erou.

“Am vrut atât de mult să mă duc la el şi să îl salvez, dar nu am putut”, a spus Wang. “Lacrimile au început să curgă pe faţa mea. Un bărbat care stătea lângă mine a fost împuşcat şi s-a prăbuşit, şi sângele lui era peste tot pe pământ.”

Aproximativ o duzină de oameni s-au prăbuşit sub ploaia de gloanţe fara a putea face vreun pas. Wang a putut să vadă că toţi soldaţii au deschis focul şi, după ce au trecut de mulţime, ultimul rând de soldaţi s-a întors înapoi şi a tras din nou în mulţime.

“Nimeni nu i-a putut opri. Ei şi-au făcut drum cu armele [în Piaţa Tiananmen]”, a spus Wang.

Wang a fugit apoi la prima victimă, bărbatul erou, şi a plâns în timp ce vorbea despre acesta. “El a fost cu adevărat un erou al zilei de 4 iunie. Dar nimeni nu a ştiut despre asta.”

Apoi soldaţii au început să tragă cu rachete de semnalizare în aer. “M-am uitat la ceas şi era ora 23:46 în 3 iunie”, a spus el.

După 7 sau 8 rachete de semnalizare lansate în zonă, au urmat altele în apropiere de poarta Turnului Dongzhimen şi la scurt timp în întreg Beijing-ului, a spus Wang.

“Am un motiv să cred că primul glonte din 4 iunie a fost tras de aici, deoarece acesta este locul unde s-au lansat prima dată rachetele de semnalizare”, a concluzionat el.