Presupusele legături între Călin Georgescu şi reţeaua Caraman. Explicaţiile lui Tismăneanu / Ce legătură are Petre Roman

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus laolaltă etape diferite când l-a legat pe Călin Georgescu de Caraman, fostul spion care a penetrat NATO pentru ruşi, a opinat profesorul de ştiinţe politice Vladimir Tismăneanu, într-un interviu acordat Epoch Times.

Potrivit cunoscutului politolog, mai degrabă se poate face o legătură între Caraman şi Petre Roman, fostul premier de după Revoluţie.

"Georgescu este o combinaţie de mai multe. Este o combinaţie de ceea ce eu numesc facţiunea tehnocrată din fosta Securitate şi aici intervine legătura sa cu fostul ambasador al lui Ceauşescu la Washington, membru al Academiei RSR, Mircea Maliţa, pe care unii vor să-l prezinte drept cine ştie ce savant. Mircea Maliţa nu a fost un savant, a fost un eseist care a predat matematică în ştiinţele sociale, la facultate l-am avut profesor, un om foarte respectabil în relaţiile interpersonale, în niciun caz un personaj agresiv şi vehement. Deci Maliţa era un om foarte bătrân în momentul când s-a ajuns la relaţia cu Călin Georgescu. Aici cred că domnul Kelemen Hunor a pus laolaltă etape diferite când i-a pus laoaltă, şi pe Mircea Maliţa şi pe Caraman şi de aici legătura între Georgescu şi Caraman.

Am scris despre Caraman de multe ori. Eu pot să fac o legătură între Caraman şi Petre Roman, pentru că într-adevăr Petre Roman a mers în Franţa, e adevărat, la sfârşitul mandatului lui Caraman, dar care era în Securitate când Petre Roman a plecat la Toulouse. Nu pot din asta să deduc că există o misiune de Securitate pentru Petre Roman, nu pot, adică n-am datele şi aş vorbi cu păcat", a declarat Tismăneanu.

Potrivit politologului, este imposibil ca Petre Roman să nu fi ştiut cine era Caraman atunci când l-a numit la şefia SIE, în 1990.

"Petre Roman e un mitoman. Deci asta este, am făcut o recenzie cândva la cartea lui Le devoir de liberté (Datoria Libertăţii n.r.), în Le Point, revistă respectabilă în Franţa. El scria Desir de liberté sau ceva de genul ăsta, eu am scris recenzia cu titlul 'Le desir de mensonge': Dorinţa de minciună. Da, s-a supărat foarte tare la momentul respectiv, el aştepta să fie elogiat... Şi am demonstrat tot felul de minciuni unele relativ inofensive, inocente, unele destul de ofensive cum este aceasta legată de Caraman. Pentru că Petre Roman are câteva elemente - nu vreau să discut acum rolul Mineriadei, nu am căderea, nu am documentele - dar ce ştiu este că Petre Roman a avut un rol în numirea lui Caraman, categoric, pe care îl cunoştea, ştia cine este, şi dacă nu ştia el, ştia sigur Mioara Roman, soţia sa din epocă şi fiica ambasadorului Ion Georgescu, ambasadorul României în Elveţia în anii şaptezeci, ea însăşi specialistă în Orient Mijlociu - surorile Rodica şi Mioara Georgescu, una lucra la revista Lumea, extensia Securităţii în probleme internaţionale, cealaltă nu ştiu... Mioara era profesoară de limba arabă la Universitatea din Bucureşti. Deci vedeţi încrengăturile cum se fac.

Eu n-am putut să devin măcar cercetător la un centru de ştiinţe sociale, veneam dintr-o familie de ilegalişti, dar nu eram securist. Mi se făcuse profilul... deci se ştia că nu voi accepta şi se ştia că voi protesta, le-am spus alor mei "dacă mi se fac propuneri eu spun nu... şi dacă mă iau la bătaie", a adăugat profesorul Tismăneanu.

Maică-mea mi-a spus: 'N-o să te ia la bătaie pentru că, dacă se întâmplă, ei ştiu că am fost în Spania, avem relaţii internaţionale, nu pot chiar să te facă să dispari ca în Chile sau Argentina'. Au fost cazuri de dispăruţi în România, sunt cunoscute, unele nu au fost rezolvate nici până astăzi şi aşa mai departe, Securitatea are, actualul SIE, au destule schelete în dulap, nu o să le scot eu acum la suprafaţă, dar iată că ele ies", a declarat profesorul.

Decedat la 25 iulie 2024, la vârsta de 95 de ani, generalul Caraman a fost singurul ofiţer de informaţii român decorat de KGB pentru merite deosebite în lupta împotriva NATO şi a ţărilor democratice. Caraman a fost reactivat de Iliescu & Co imediat după 1990, cu misiunea de a construi "noul" serviciu "democratic" de informaţii externe al României. Aşa a apărut SIE.

Plasarea unui om al ruşilor în fruntea serviciilor de informaţii externe româneşti după Revoluţie a fost un şoc pentru Occident, care a înţeles brusc, în primăvara lui 1990, că la Bucureşti se schimbase doar şeful, în timp ce vechiul regim comunist supravieţuise deghizat.

La înmormântarea lui Caraman au participat, printre alţii, fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu, Nicolae Ulieriu, fost purtător de cuvânt al SRI din anii ’90, şi generalul Cornel Biriş, care a activat zeci de ani în cea mai secretă formaţiune a spionajului românesc, Brigada „U”, supranumită „Fantome”.

Printre cei care au ales să-l conducă pe ultimul drum pe Mihai Caraman s-a aflat şi generalul de brigadă (r) Bartolomeu Săvoiu, mare maestru al unei „aripe” masonice nerecunoscute şi foarte apropiat de europarlamentara Diana Şoşoacă prin prisma relaţiei personale pe care o are cu mama acesteia, scria la vremea respectivă Gândul.