Premiul Nobel pentru Fizică 2018: Arthur Ashkin, Gerard Mourou şi Donna Strickland

Premiul acordat pionierilor „invenţiilor revoluţionare din domeniul fizicii optice”: cercetarea lor are aplicaţii în multe domenii, inclusiv în medicină şi biologie. „Ei au tradus de fapt un vechi vis de science fiction”, explică Academia de Ştiinţe. Pentru a treia oară în istorie, o femeie câştigă în această disciplină.
Maria Caubin
02.10.2018

alte articole

Premiul Nobel pentru Fizică 2018: Arthur Ashkin, Gerard Mourou şi Donna Strickland (Karolinska Institutet)
Maria Caubin
02.10.2018

Premiul Nobel pentru Fizică 2018 a fost câştigat de Arthur Ashkin, Gerard Mourou şi Donna Strickland pentru descoperirile lor în domeniul laserelor. Ei au inventat „instrumente făcute din lumină”, ​​a anunţat Academia Regală de Ştiinţe din Stockholm. „Aceste instrumente de precizie deschid noi domenii de cercetare, în afară de faptul că au un număr mare de aplicaţii industriale şi medicale.”

Arthur Ashkin, în vârstă de 96 de ani, este câştigătorul cel mai vârstă din istoria premiilor Nobel. A lucrat la Bell Laboratories din Holmdel, Statele Unite ale Americii şi a primit jumătate din premiu „pentru dezvoltarea pensetelor optice şi pentru aplicaţiile lor în biologie”. Aceste „pensete” (în limba engleză optical tweezers) pot, de exemplu, să prindă şi să manipuleze obiecte foarte mici, cum ar fi viruşi, celule sau atomi, fără a le deteriora. Conform motivaţiilor Academiei, s-a transformat în realitate „un vechi vis cu iz de science fiction”, cel al „exploatării presiunii exercitate de radiaţia luminoasă pentru a mişca obiecte fizice”. Primul experiment cu pensetă optică datează din 1987, când Ashkin a reuşit să manipuleze o bacterie cu fasciculul laser creat de el.

Cealaltă jumătate a premiului va fi împărţit între Gerard Mourou, în vârstă de 74 ani, cu cetăţenie dublă franceză şi americană şi cu dublă colaborare - Mourou este cercetător la Ecole Polytechnique, Palaiseau, Franţa şi University of Michigan din Ann Arbor, Statele Unite - şi Donna Strickland, în vârstă de 59 ani, cercetătoare la University of Waterloo, Canada, pentru „metoda lor capabilă să genereze pulsaţii ultra-scurte şi de intensitate ridicată”, a explicat Comitetul Nobel. Aceste fascicule laser extrem de fine şi precise, dezvoltate din 1985, permit tăierea sau perforarea diferitelor tipuri de materiale (inclusiv ţesuturile vii) cu o mare precizie.

Un exemplu al aplicaţiilor lor este chirurgia oculară. „Milioane de operaţii – aminteşte Academia de Ştiinţe în motivările sale - se desfăşoară în fiecare an cu ajutorul acestor instrumente foarte precise.” Acestea sunt impulsurile laser cele mai scurte şi mai intense pe care le-a creat omul. Denumirea tehnică a acestei metode este „chirped pulse amplification”, sau CPA.

Donna Strickland este a treia femeie care a primit Premiul Nobel pentru Fizică. Ultima, în 1963, a fost Maria Goeppert-Mayer. Cu 60 de ani înainte, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Marie Curie.

În 2017, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat savanţilor Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne „pentru contribuţii decisive la detectorul LIGO şi pentru observarea undelor gravitaţionale”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor