Premierul la nevoie se cunoaşte. Iohannis împins între SRI şi CCR
alte articole
Daca atunci când a fost vorba de poprirea conturilor Lukoil sau de condamnarea la închisoare a lui Adrian Năstase, premierul Ponta nu a ezitat o secundă să explice public ce au (sau nu au) instituţiile statului de făcut, duminică, în contextul presiunilor fără precedent puse de SRI pe Curtea Constituţională, care a respins legea Big Brother 3, Victor Ponta a renunţat brusc să aibă păreri, şi l-a aruncat pe Iohannis `în gura lupului.`
Invitat la B1 TV, post care în ultima vreme a mediatizat intens declaraţiile SRI despre "catastrofele" ce pândesc ţara în cazul în care nu se adoptă urgent legi ale supravegherii, Ponta a apreciat că este rolul preşedintelui Klaus Iohannis să medieze eventuale neînţelegeri între SRI şi Curtea Constituţională a României, relatează stiripesurse.ro.
Întrebat care e punctul său de vedere în privinţa conflictului iscat în ultimele zile între cele două instuţii, premierul a răspuns: "Nu aş vrea să uzurp vreo atribuţie a preşedintelui. Medierea între puterile statului este o atribuţie exclusivă a preşedintelui. (...) Chiar dacă nu am avut un preşedinte mediator în ultimii zece ani, acum avem şi sigur că preşedintele va reuşi să medieze şi pe această problemă şi pe alte probleme, că totuşi au apărut destule în viaţa de zi cu zi între diverse instituţii sau între instituţii publice şi societatea civilă".
Nu este prima oară când lui Klaus Iohannis i se aruncă în braţe cartoful fierbinte al legilor supravegherii. Chiar în ziua investirii sale în funcţia de preşedinte, Iohannis a fost pus în ingrata situaţie de a alege între societatea civilă (respectiv oamenii care l-au votat) şi Servicii.
Pe 19 decembrie, Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, legea 580/2014, lege care permite Serviciilor să acceseze fără mandat judecătoresc informaţii vehiculate de toţi deţinătorii de sistem cibernetic, firme de stat sau privat. Practic, Big Brother 3, cum este cunoscută legea 580/2014, instituie percheziţii fără mandat.
La două zile după ce legea a trecut de Senat, Iohannis s-a găsit într-o situaţie cvasi-imposibilă. În timp ce îşi depunea jurământul, în faţa "Casei Poporului", opozanţii legilor supravegherii protestau, cerându-i preşedintelui fie să întoarcă legea în Parlament, fie să fie atacată la CCR. Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate pentru Preşedinte, înspre finele protestului, senatoarea Cristiana Anghel a ieşit să vorbească cu mulţimea, explicându-le manifestanţilor că senatorii au votat în necunoştinţă de cauză, fără să fi citit proiectul legislativ (introdus peste noapte pe ordinea de zi a şedinţei) şi promiţând că DACĂ Iohannis va trimite legea înapoi în Parlament, ei, senatorii, acum puşi în temă, nu o vor mai vota.
Iohannis nu a întors legea în Parlament, pentru a le da senatorilor ocazia de a îşi respecta promisiunea. Prins între societatea civilă şi Servicii, Iohannis a fost salvat de PNL, partidul preluând el cartoful fierbinte şi atacând Big Brother 3 la CCR. Aşa cum era de aşteptat, în urmă cu cinci zile, legea a fost declarată neconstituţională, spre nemulţumirea SRI, care a intrat în conflict deschis cu CCR.
"Riscul" să avem şi noi atentate precum cel de la Charlie Hebdo, atacuri ale hackerilor asupra site-ului Patriarhiei Române, mii de terorişti islamici care tranzitează Europa spre Siria şi Irak (zece !!! dintre ei trecând prin România), SRI a scos la bătaie o întreagă serie de "argumente" pentru a înfiera decizia Curţii Constituţionale de a respinge Big Brother 3, după ce în 2014 a respins şi Big Brother 1 şi Big Brother 2.
"Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere şi morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea naţională a cetăţenilor României - nu a statului, nu mai vorbesc de stat - şi că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi şti spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzeşte deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înţelege, fie, dintr-o rea credinţă, le abordează în acest fel", declara sâmbătă Maior la acelaşi B1 TV, care l-a întrebat pe Ponta cum se raportează la acest conflict.
Despre faptul că în Franţa există legi ale supravegherii şi totuşi atentatul de la Charlie Hebdo nu a putut fi preîntâmpinat, Maior n-a pomenit absolut nimic.
Şi cercul se închide aici, cu Iohannis obligat, a doua oară, acum de către premierul Ponta, să aleagă, de data aceasta între Curtea Constituţională (lege) şi Servicii.
"Justiţia este una dintre cele trei puteri ale statului, nu o supraputere, care trebuie exercitată cu demnitate, respect şi sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic", declara la începutul anului Preşedintele, şocând opinia publică, la şedinţa CSM, .
Va ieşi acum Iohannis să declare că SRI-ul nu este supraputere în stat, să-i vorbească lui Maior despre demnitate, sobrietate şi respect, despre necesitatea de a respecta deciziile Curţii Constituţionale, sau va tăcea, aşa cum ne-a obişnuit?
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
