SRI vrea legi Big Brother cu orice preţ. Teroristul islamic, sperietoare naţională (Video)

La nici trei zile după ce preşedintele CCR, Augustin Zegrean s-a plâns că instituţiile statului, inclusiv SRI, au pus presiuni pe magistraţii Curţii Constituţionale, şeful Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a ieşit din nou la rampă, ca să anunţe că România a fost tranzitată de 10 persoane care se îndreptau spre Siria pentru a se alătura Statului Islamic, că ne paşte "o catastrofă" şi că decizia CCR de a respinge legile de tip Big Brother a creat "un vid legislativ".

În contextul în care SRI-ul încearcă de multă vreme, fără succes, să impună legi ale securităţii de tip Big Brother, respinse una după alta de CCR, Maior a ţinut să reitereze vineri, la B1 TV, scenariul iminenţei unei "catastrofe", de care se va face "vinovată" în principal Curtea Constituţională şi în secundar toţi cei ce se opun acelor legi care ar permite serviciilor să controleze nestânjenite tot ce mişcă în mediul online precum şi conversaţiile telefonice.

"Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere şi morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea naţională a cetăţenilor României - nu a statului, nu mai vorbesc de stat - şi că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi şti spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzeşte deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înţelege, fie, dintr-o rea credinţă, le abordează în acest fel", a mai afirmat Maior cu referire la deciziile Curţii Constituţionale.

Pe lângă CCR, vinovaţi de "catastrofa", pe care Maior a încercat s-o facă să pară iminentă - cuvântul dacă a fost înlocuit în afirmaţiile şefului SRI cu sintagma "la momentul în care se va întâmpla" - vor fi toţi aceia care s-au opus legilor securităţii cibernetice, legi pe care, reamintim că societatea civilă le-a considerat un atentat contra dreptului la intimitate al cetăţenilor.

"Motivaţiile subiective ale unora sau altora, inclusiv la nivelul unor comentatori patetici lipsiţi de viziune sau de inteligenţă în acest domeniu, care, din păcate, vorbesc contrar intereselor cetăţenilor chiar legate de drepturile omului nu mă prea interesează. Mă interesează aspectul raţional, juridic legat de aceste legi. Noi considerăm că ele sunt concordante cu exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, unde sunt, de asemenea, expert (...) şi doctoratul meu e luat în acest domeniu. Garantez că toate aceste lucruri au fost avute serios în vedere de juriştii serviciului", a declarat directorul SRI la B1 TV.

Maior a insistat şi pe "necesitatea" adoptării legii cartelelor prepay, susţinând că ea oferă "o capacitate analitică absolut vitală" pentru a investiga anumite situaţii de securitate naţională.

"Dacă, de exemplu, un terorist pătrunde în ţară îl poţi localiza mai bine, poţi opera listinguri pentru a vedea cu cine se întâlneşte şi îl poţi accesa în baza de date pe ultimele şase luni (...) în ceea ce priveşte relaţionarea sa cu alte persoane. Deci imediat ai o imagine clară în ceea ce priveşte posibilităţile sale de acţiune", a declarat Maior, citat de Hotnews.

"Eu sper că nu se opune SRI-ului Curtea Constituţională, ci ea a considerat că există anumite elemente de neconstituţionalitate în această lege. Din păcate, legea a fost respinsă în totalitate, ceea ce a creat un vid legislativ unic în istoria de 25 de ani a României post-decembrie şi acum operăm pur si simplu cu celelalte mijloace pe care le avem la dispoziţie", a mai adăugat Maior.

Cât despre catastrofa de care ne "apără" SRI-ul, Maior a ţinut să aducă la cunoştinţa opiniei publice că ţara noastră a fost tranzitată de 10 persoane care se îndreptau spre Siria pentru a se alătura Statului Islamic iar în viitor România ar putea fi expusă unor riscuri.

De altfel, şi purtătorul de cuvânt al SRI a declarat sâmbătă, tot pentru postul B1 Tv, că mii de persoane care vor să se alăture Statului Islamic se deplasează dinspre Europa de Vest către Siria şi Irak alegând fie căile aeriene, fie terestre, inclusiv prin România şi Bulgaria şi că există riscul ca România să se transforme foarte uşor dintr-o ţară de tranzit a militanţilor Statului Islamic într-o ţintă. "În momentul de faţă nivelul de alertă se menţine precaut", a menţionat totuşi purtătorul de cuvânt al serviciilor.

"Aceste legi de tip Big Brother nu ajută deloc sau aprope de loc în lupta contra terorismului"

"Aceste legi de tip Big Brother nu ajută deloc sau aprope de loc în lupta contra terorismului", declara recent, într-un interviu acordat Epoch Times, deputatul Remus Cernea, citând opinia a numeroşi oficiali din Germania, ţară unde deciziile Curţii Contituţionale sunt respectate.

"Am avut discuţii la nivel înalt în Germania, în vara anului trecut fiind invitat de Guvernul de la Berlin, cu o delegaţie de demnitari români. Am vorbit cu şefi de procuratură, cu şefi de poliţie, cu judecători şi toţi spuneau acelaşi lucru: 'da, şi la noi în Germania au fost adoptate legi de tip Big Brother, dar ele nu ne ajutau cu adevărat în lupta contra terorismului. Teroriştii îşi iau întotdeauna măsuri mult mai complexe pentru a-şi masca acţiunile. Nu depind ei de o cartelă prepaid sau de un email trimis de pe un cont de email cu numele real al persoanei.", a explicat Remus Cernea.

În ceea ce priveşte acea lege a cartelelor prepaid pe care Maior o consideră "absolut vitală" serviciilor pentru a lupta cu teroriştii, potrivit lui Remus Cernea, oficiali germani au fost de opinie că o astfel de lege ajută la prinderea, într-un timp mai scurt, a micilor infractori, precum hoţii de maşini, însă nu joacă un rol în combaterea terorismului.

"Toţi procurorii cu care am vorbit, toţi judecătorii, toţi poliţiştii cu care am vorbit vorbeau cu respect despre decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţională această lege de tip Big Brother. Pentru că eventuala restricţionare a unor drepturi trebuie să fie legitimă şi proporţională.", a mai adăugat Remus Cernea.

Mai merită menţionat în context că în Franţa, ţară de a cărei tragedie se foloseşte George Maior pentru a încerca să îi convingă pe români de necesitatea unor legi de tip Big Brother, cartelele prepaid se vând în baza unui act de identitate şi au fost adoptate legi ale supravegherii complexe, cu toate acestea, atentatul de la Charlie Hebdo nu a putut fi preîntâmpinat.

Mai mult, potrivit lui Dan Mihai, jurist şi membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, în Mexic, stat care a introdus în 2009 obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, numărul telefoanelor de ameninţare sau şantaj a crescut cu 40% în trei ani, iar răpirile cu 8%. Pentru reducerea fenomenului infracţional, Mexicul a renunţat în 2012 la obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, scrie Dan Mihai, într-un articol pe Adevărul.

Cât despre exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în care şi-a dat doctoratul Maior, merită menţionat că, potrivit CCR, Comisia Europeană a afirmat că eficienţa înregistrării şi stocarea datelor utilizatorilor de cartele prepay nu a fost dovedită, iar în aprilie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat că retenţia datelor încalcă Carta drepturilor fundamentale ale UE privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal.

Curtea Constituţională a României a respins, de anul trecut şi până în prezent, trei legi de tip Big Brother care ar fi permis, printre altele, percheziţia electronică fără mandat şi ar fi instituit obligativitatea prezentării unui act de identitate la cumpărarea unei cartele prepaid sau la accesarea unei reţele de internet wi fi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook