Refugiaţii, Rusia şi Daesh pe agenda întâlnirii NATO în Bruxelles. Muntenegru invitat oficial în alianţă

Miniştrii de externe ai NATO se întâlnesc pentru două zile pentru a discuta despre o gamă variată de provocări înfruntate de alianţă în domeniul securităţii: problemele din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi, nu în ultimul rând, Rusia renăscută şi agresivă. Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că miniştrii vor discuta despre toate chestiunile importante.

“Vom discuta despre modul în care ar putea NATO să proiecteze mai multă stabilitate ... şi, în acelaşi timp, să adresăm modul în care NATO poate continua să se adapteze la o Rusie mai agresivă în scopul găsirii unui echilibru corect între apărare şi dialog”, a declarat Stoltenberg reporterilor joi, înainte de începerea întâlnirii.

În cursul zilei de joi, miniştrii NATO au invitat în mod oficial Muntenegru să devină membru, urmând ca decizia acesteia să fie supusă aprobării Senatului Statelor Unite şi parlamentelor naţionale ale statelor membre NATO. Rusia se opune puternic acestei mişcări.

Premierul muntenegrean Milo Djukanovic a declarat reprezentanţilor celor 28 de state membre NATO că speră la o ratificare rapidă a poziţiei ţării sale.

“Aşteptăm ca aliaţii să finalizeze ratificarea cât mai curând posibil, pentru ca, la mijlocul anului următor, Muntenegru să devin un membru deplin al alianţei”, a susţinut premierul, care a semnat protocolul de aderare la cartierul general al NATO din Bruxelles.

Stoltenberg a declarat că Muntenegru, ca partener al NATO, a contribuit deja la misiunile Alianţei în Kosovo şi Afganistan, iar documentul semnat joi “arată încă o dată că uşa NATO rămâne deschisă” unor ţări ca Georgia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina, care doresc ca într-o zi să devină membre ale acestei alianţe militare, conform ziarului Adevărul. “Muntenegrul reprezintă un semnal că Alianţa nu renunţă la procesul de extindere şi că Rusia nu deţine un vot de veto cu privire la aderarea unei ţări aspirante”, a precizat Bruno Lete de la German Marshall Fund, care îşi are sediul în Bruxelles.

Miniştrii NATO se vor întâlni din nou în luna iulie în Varşovia pentru a decide asupra creşterii prezenţei militare pe teritoriul membrilor alianţei din centrul şi estul Europei, ca parte a strategiei NATO de “descurajare şi dialog”. Alianţa susţine că desfăşurarea unui număr suplimentar de trupe ar trebui să liniştească statele în privinţa faptului că NATO nu le va lăsa de izbelişte dacă Rusia ar iniţia unele ostilităţi. În martie 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a decis să susţine rebelii separatişti pro-ruşi din estul Ucrainei cu arme şi soldaţi. Moscova a negat orice implicare în conflictul separatist ucrainean, început în aprilie 2014 şi soldat cu mii de morţi, inclusiv mulţi civili.

În acelaşi timp, miniştrii NATO plănuiesc să aibă o discuţie foarte clară despre modul în care ar trebui gestionată relaţia cu Rusia, a declarat miercuri Douglas Lute, reprezentant permanent al SUA la NATO, adăugând faptul că Moscova a renunţat în esenţă la “manualul cu reguli”.

De asemenea pe agenda discuţiilor din Bruxelles se află şi răspunsul UE faţă de criza refugiaţilor proveniţi din Orientul Mijlociu şi Africa; grupul jihadist Statul Islamic; şi situaţia din Libia, care nu şi-a recuperat stabilitatea după ce intervenţia NATO a dus la răsturnarea dictatorului Moammer Gaddafi în 2011. Şefa UE pentru politică externă Federica Mogherini se va alătura vineri miniştrilor NATO.