Rusia ameninţă cu un război nuclear datorită scutului american activat în România

Rusia a lansat o serie de declaraţii critice după activarea scutului antirachetă din România, în ciuda asigurărilor venite din partea SUA şi NATO că acest scut nu urmăreşte să submineze puterea nucleară a Kremlinului.
Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (Captură Foto)

SUA a activat joi, în România, un scut antirachetă în valoare de 800 milioane de dolari considerat a fi vital pentru propria-i apărare şi pentru apărarea Europei în faţa statelor agresive. Totuşi, Kremlinul susţine că sistemul urmăreşte să submineze arsenalul nuclear rusesc.

La ceremonia ce a avut loc la baza aeriană Deveselu din România, oficiali de rang înalt americani şi ai NATO au declarat operaţional scutul antirachetă, care este capabil să doboare rachete lansate de ţări precum Iran, Washingtonul susţinând că s-ar putea ca într-o zi aceste rachete să fie capabile să lovească oraşe europene importante.

“Cât timp Iranul continuă să dezvolte şi să desfăşoare rachete balistice, SUA va lucra împreună cu aliaţii săi pentru a apăra NATO”, a declarat Robert Work, adjunct al secretarului de stat american.

În ciuda planurilor SUA de a continua dezvoltarea capabilităţilor sistemului său, Work a susţinut că scutul nu va fi folosit împotriva niciunei ameninţări viitoare cu rachete ruseşti. “Nu există deloc planuri pentru aşa ceva”, a susţinut el la o conferinţă de presă.

Înaintea ceremoniei de la Deveselu, Frank Rose, adjunct al secretarul de stat pentru controlul armelor, a avertizat că rachetele balistice iraniene pot lovit anumite părţi ale Europei, inclusiv România.

După finalizare, scutul defensiv se va întinde din Groenlanda până în Insulele Azore. În plus, Washingtonul şi Varşovia au început vineri construirea unei baze ce face parte din sistemul antirachetă american în Europa. SUA a declarat că scutul din Polonia va fi operaţional până la sfârşitul anului 2018.

Scutul complet include, de asemenea, nave de luptă şi radare pe cuprinsul Europei şi va fi predat alianţei NATO în luna iulie. Comanda şi controlul scutului vor fi asigurate la o bază aeriană americană din Germania.

Rusia este total nemulţumită de acest spectacol de forţă manifestat în estul Europei de rivalul său din timpul Războiului Rece. Rusia susţine că alianţa militară vestică condusă de SUA încearcă să o încercuiască în apropierea Mării Negre, unde este staţionată o flotă maritimă rusească şi unde, de asemenea, NATO ia în considerare intensificarea patrulelor sale.

“[Activarea scutului în România] face parte din restricţionarea militară şi politică a Rusiei”, a susţinut joi Andrei Kelin, oficial de rang înalt din Ministerul rus de Externe, conform agenţiei de ştiri Interfax.

“Aceste decizii luate de NATO pot doar să intensifice o situaţie deja dificilă”, a adăugat el, susţinând că eforturile de refacere a relaţiilor dintre Rusia şi alianţa vestică vor fi subminate.

Biroul preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat că Moscova are reţineri, la rândul său, în privinţa faptului că NATO va folosi scutul doar pentru a proteja alianţa împotriva rachetelor iraniene, în special după un acord nuclear istoric ce a fost încheiat anul trecut între Teheran şi marile puteri.

“Situaţia cu Iranul s-a schimbat dramatic”, a declarat Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al preşedintelui rus.

Joe Cirincione, expert american în probleme nucleare şi preşedinte al Ploughshares Fund, o organizaţie specializată în securitatea globală, a declarat reporterilor în Geneva că ar trebui să se renunţe la acest scut.

“Scutul a fost proiectat pentru a proteja Europa de o rachetă provenită din, ei bine, singura ţară de care ne era frică, adică Iran. Sistemul a fost proiectat pentru a ne proteja împotriva unei rachete nucleare iraniene. Nu va exista o rachetă nucleară iraniană pentru cel puţin 20 de ani. Nu există niciun motiv pentru a continua acel program”.

Retaliere

Vineri, la o zi după activarea scutului în România, NATO a anunţat că va începe în Polonia construirea unui scut similar ce va fi pus în funcţiune până la sfârşitul anului 2018. Ca răspuns, Rusia îşi întăreşte flancurile sale vestice şi sudice cu trei noi divizii.

Polonia este îngrijorată că Rusia ar putea recurge la represalii prin anunţarea desfăşurării de arme nucleare în enclava sa Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania. Rusia a staţionat acolo rachete antiaeriene şi anti-nave, capabile să acopere distanţe mari şi să complice abilitatea NATO de a se deplasa în zonă.

Kremlinul susţine că obiectivul scutului american este acela de a neutraliza arsenalul nuclear rusesc suficient de mult pentru ca SUA să poată da prima lovitură în cazul unui război cu Rusia. Washingtonul şi NATO au negat acest lucru.

“Apărarea antirachetă ... nu subminează şi nu slăbeşte puterea nucleară strategică a Rusiei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la baza de la Deveselu.

Totuşi, Douglas Lute, delegatul SUA în NATO, a declarat că alianţa militară vestică va continua cu cea mai mare modernizare a NATO de la Războiul Rece. “Suntem prezenţi pe mare, pe uscat şi în aer, pe flancurile estice ale alianţei... pentru a descuraja orice agresor”, a precizat el.

Cu un preţ de milioane de dolari, scutul antirachetă se bazează pe radare pentru a detecta lansarea oricărei rachete balistice în spaţiu. Apoi, senzorii măsoară traiectoria rachetei şi o distrug în spaţiu, înainte ca aceasta să reintre în atmosfera Pământului. Interceptorii pot fi lansaţi de pe nave sau din locaţii terestre.

La rândul său, preşedintele român Klaus Iohannis a ţinut să reitereze faptul că “sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta (sistemul) constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaţilor europeni împotriva unor potenţiale ameninţări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic”.

SUA susţine că Rusia are rachete balistice, încălcând astfel un tratat în baza căruia cele două puteri au căzut de acord să nu dezvolte şi să nu desfăşoare rachete cu o rază cuprinsă între 500 şi 5.500 de km. SUA a declarat în iulie 2014 că Rusia nu respectă tratatul.

De asemenea, Rusia a declarat că va folosi o tehnologie militară ce îi va permite să neutralizeze orice ameninţare cu resurse minime.