Fost comandant adjunct al NATO: Un război nuclear cu Rusia ar fi posibil în 2017

Tensiunile dintre NATO şi Rusia ar putea lua forma unui război nuclear anul viitor, conform unei cărţi de ficţiune scrisă de un fost şef militar adjunct al NATO în Europa.
Sistemul rusesc antirachetă S-300.
Sistemul rusesc antirachetă S-300. (Captură Foto)

Un fost comandant adjunct al forţelor NATO în Europa susţine că noua sa carte, o poveste fictivă care descrie un război nuclear cu Rusia ce are loc în 2017 cu privire la naţiunile baltice, se bazează pe un scenariu “complet plauzibil”.

Generalul Richard Shirreff din Marea Britanie a ocupat cea de-a doua poziţie în cadrul comandamentului militar al NATO în Europa în perioada 2011-2014. El susţine că experienţa pe care a acumulat-o în cadrul alianţei l-au ajutat să modeleze firul narativ pentru cartea sa.

Conform scenariului său, începând cu anul următor Rusia va ocupa mai întâi Ucraina pentru a-şi asigura o rută terestră spre Crimeea şi apoi va invada cele trei naţiuni Baltice, toate fiind membre NATO. Mişcarea, susţine Shirreff, va fi motivată de perceperea unei alianţe vestice slabe şi de opoziţia Rusiei faţă de ce ceea ce vede că sunt eforturi depuse de NATO pentru a o încercui.

“Trebuie să îl judecăm pe preşedintele [rus Vladimir] Putin după faptele sale şi nu după vorbe”, a declarat generalul pensionat în cadrul emisiunii Today de la BBC Radio 4. “El [Putin] a invadat Georgia, a invadat Crimeea şi a invadat Ucraina. A folosit forţa şi a scăpat cu basma curată”.

Invazia Georgiei în 2008 a fost răspunsul Rusiei la un presupus atac georgian asupra uneia dintre regiunile sale separatiste, Osetia de Sud. În realitate, însă, după summitul NATO de la Bucureşti din 2008, Rusia lui Vladimir Putin a început să împartă paşapoarte locuitorilor din Osetia de Sud în regim de urgenţă, pentru ca mai apoi să poată invada zona sub pretextul că apără cetăţenii Rusiei de persecuţia georgiană.

În paralel cu această campanie, miliţii muuslmane au fost trimise în zonă pentur a începe hărţuiri şi conflicte în satele de frontieră.

Rusia a răspuns prin înfrângerea armatei georgiene pregătită de NATO şi apoi s-a retras. Ulterior, Moscova a recunoscut Osetia de Sud ca un stat suveran.

Presupusa invazie a Ucrainei în 2014 a constat în faptul că Rusia şi-a folosit soldaţii, care au fost staţionaţi în mod legal în Crimeea în baza unui tratat cu Ucraina, pentru a preveni declanşarea unor ostilităţi după răsturnarea de la putere a preşedintelui ucrainean pro-rus Ianukovici. Poporul crimeean, care s-a opus în mare parte noului guvern din Kiev şi înclinaţiilor sale naţionaliste, a votat în cadrul unui referendum să se separe de Ucraina şi să se alăture Rusiei. Referendumul nu este recunoscut nici de Kiev nici de Occident.

Dacă Rusia şi-ar folosi forţa militară împotriva oricăruia dintre membrii NATO, întreaga alianţă ar fi obligată să declare război Rusiei. SUA este cel mai puternic membru al NATO şi are cea mai mare forţă militară din lume. Conform lui Shirreff, Rusia îşi va folosi arsenalul nuclear pentru a contracara răspunsul NATO.

“Trebuie să fiţi clari – utilizarea de către ruşi a armelor nucleare este prevăzută în strategia militară a Moscovei”, a declarat fostul general, omiţând faptul că naţiunile nucleare din NATO – SUA, Marea Britanie şi Franţa – au menţinut întotdeauna deschisă opţiunea unei lovituri nucleare preventive. Rusia a renunţat în 1993 la promisiunea sa de a nu folosi prima armele nucleare.

Un scenariu de conflict între Rusia şi membrii NATO cu privire la unul dintre statele baltice a fost explorat anterior într-un film produs de BBC. În film, tensiunile s-au transformat într-un conflict nuclear total şi consilierii au luat în considerare distrugerea celor mai mari oraşe ale Rusiei cu rachete Trident.